Page 59 - morisena12_18

Revistă de cultură istorică

perialiste. În Banat, însă, colonizarea unor populații care ordine de idei. Granița postbelică a divizat, lieralmente, în
aveau, deja, formată, o conștiință națională, plus existen- două, comunitățile.
ța unei populații autohtone românești numeroase care, și După 1918, comuniunea dintre națiunile care s-au
ea, avea o conștiință proprie națională dezvoltată, au făcut afirmat întru statalitate și exclavele lor etno-culturale de
imposibil acest proces. Fiecare grup etnic și-a păstrat și pe teritoriul țărilor vecine a condimentat permanet politi-
cultivat mai departe specificul cultural, care a prevalat în- ca regională.
totdeauna în fața apartenenței la spațiul geografic. Eșecul geopoliticii continentale a „Heartlandului”
german a fost urmat de cel al cel al geopoliticii continenta-
2. Frontiera, spațiu de tranziție în Europa mediană le rusești – promovată de „țaratul iacobin”, deghizat într-un
mega-stat comunist, democrat și federalist doar cu numele.
Trasarea granițelor nu a fost niciodată exhaustivă. La finele tumultuosului veac XX, câștigătoare pare să fi
Mai cu seamă în Europa central-estică, unde spațiul a fost rămas concepția „Rimlandului” spykmanian, dublată de
împărțit de mai multe ori între statele dominante, frontiere- concepția puterii maritime a lui Mahan. Din încleștarea
le au fost dintotdeauna permeabile și volatile, iar națiunile binomului navă-avion, de o parte, și a puterilor terestre
s-au amestecat. Astfel, în cadrul acestora s-au format siste- (depozitarea ale potențialului demografic euro-asiatic),
me de relații care transced limitele administrativ-politice de partea cealaltă, a prins contur, în Europa, un spațiu

Fig. 2. Harta etnografică a Austro-Ungariei și a României.

impuse de stat. La finele secolului al XIX-lea sârbi existau, distinct, original prin neomogenitatea lui antropogeogra-
în același timp, în Austro-Ungaria, în Imperiul Otoman, în fică, suprapusă unui mediu fizico-geografic de tranziție:
Serbia independentă, dar și în Bulgaria de curând constitu- Europa centrală sau Mitteleuropa, Europa mediană sau
ită. Aceeași situație o aveau românii, polonezii, maghiarii Europa mijlocie (Fig.1). Fiecare din aceste denumiri vine
3
și nu doar ei. În situația dată discutăm de popoare la care cu nuanțările sale, însă toate se referă la spațiul ce face
exista o puternică conștiință națională, care transcedea ca- tranziția dintre puterile maritime (cu vocație colonialistă
lității lor de cetățean al statului în care locuiau. Conglome- și pluralistă) și imensitatea Imperiului rus (cu vocație na-
ratul bănățean este exemplul cel mai ilustrativ în această ționalistă, totalitară și asimilaționistă).

Pag. 57