Page 62 - morisena12_18
P. 62

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018



        contextul în care s-au manifestat a împiedicat formarea unei    Bibliolog Gabriela Șerban
        conștiințe naționale bănățene. Cauza o regăsim tot în geo-                 (Bocșa)
        grafie: Banatul este o parte a Europei, nu a unei „lumi noi”
        slab populate sau cu o populație total alienată în raport cu   Reprezentanți comloșeni la Alba
        noii veniți. Până și tentativa de constituire a unei „Republici
        bănățene” din 1918 a rezistat doar 16 zile (31 octombrie-15   Iulia la 1 Decembrie 1918
        noiembrie 2018), întrucât dorința sârbilor și a românilor de
        a se uni cu patria-mamă au fost mai fezabile.              Despre lupta bănățenilor și ecourile Marii Uniri s-au
              Așadar, dată fiind vocația transfrontalieră a Bana-  scris și se vor scrie tomuri întregi, însă pentru a creiona
        tului, este evidentă importanța acestei regiuni în edificarea   succint câțiva dintre participanții comloșeni la momentul
        sistemului de relații pe care le cultivă România cu țările   istoric al Unirii am apelat la volumul Banatul și Marea
        vecine în flancul său vestic. De asemenea, existența unei   Unire 1918, realizat în 1992 de Ioan Munteanu în cola-
        minorități germane puternice, cândva, demografic și econo-  borare cu Vasile Mircea Zaberca și Mariana Sârbu, volum
        mic, la care se adaugă orientarea filogermană a populației   care  se  dorește,  potrivit  mărturisirilor  autorilor,  „a  fi  un
        regiunii, constituie fermenții unei legături trainice între țara   omagiu adus memorabilului 1 Decembrie 1918 când s-a
        noastră pe de o parte și Germania, cu sateliții săi geocultu-  înfăptuit statul național unitar român.”
        rali (Austria, Elveția, Cehia, Polonia) de cealaltă parte.   După cum ne asigură autorii, „lista participanților
              Ca  un  reflex,  viața  comunităților  etnice  germane,   a fost întocmită pe baza cercetărilor întreprinse în fondu-
        maghiare, sârbe și nu numai, este influențată de dinami-  rile arhivistice: Muzeul Unirii – Alba Iulia, Documentele
        ca relațiilor interstatale. Eforturile depuse în conservarea   Unirii, Credenționale (tabele de delegați alcătuite de prof.
        tradițiilor și a identității lor etnice au legătură directă cu   dr. Nicolae Josan [...], Arhiva Mitropoliei Banatului, fond
        politica transfrontalieră a României și cu oferta din partea   Unirea 1918, Arhivele Statului Timișoara, Colecția Nico-
        țărilor de origine.                                   lae Ilieșiu, idem, fond C.N.R. Caransebeș, Muzeul Bana-
              Nu în ultimul rând, atitudinea binevoitoare din par-  tului, inventarele 6881-6883. Completările s-au făcut și pe
        tea țării-gazdă poate să crească sentimentul de fidelitate al   baza unor informații cuprinse în lucrările: Ștefan Pascu,
        minorităților, precum și nivelul de încredere pe care îl au   Făurirea  statului  național  unitar  român,  1918.  Vol.  II,
        țările lor de origine, ca parteneri ai României.      Editura Academiei Române, București: 1983, I.D. Suciu,
                                                              Monografia Mitropoliei Banatului, Timișoara 1970, 1918
              Note:                                           la români, Documentele Unirii, București: Editura Știin-
              1  Sabourin, Paul, 1999, Naționalismele europene,   țifică și Enciclopedică, vol. VII-X, București 1989. Con-
        Editura Institutul european, București.               siderăm  însă  că  numărul  participanților  a  fost  mult  mai
              2  Costachie, Silviu, 2004, Geografie politică – O   ridicat.[...]” 1
        nouă abordare, Editura Universității din București, Bucu-
        rești.                                                     Andreiu Bălan s-a născut în 16 septembrie 1853
              3  Popa Nicolae, 2006, Frontiere, regiuni transfron-  în comuna Comloșu Mare, unde urmează cursurile școlii
        taliere şi dezvoltare regională în Europa Mediană, Editura   confesionale române. Fiind un țăran fruntaș și important
        Universităţii de Vest, Timişoara.                     animator al vieții cultural-politice din localitate, Andreiu
              4  Jelavic, Charles, Jelavich, Barbara, 2006, For-  Bălan participă la Marea Adunare Națională din 1 Decem-
        marea  statelor  naționale  balcanice,  Editura  Dacia,   brie 1918 ca delegat titular al Cercului Comloșu Mare. A
        Cluj-Napoca.                                          apărat cu demnitate interesele naționale ale sătenilor din
              5  Crețan, Remus, 1999, Etnie, confesiune și com-  Comloș  și  a  sprijinit  organizarea  adunării  locale  din  7
        portament electoral în Banat. Studiu geografic (sfârșitul   noiembrie 1918, organizarea Consiliului și a Gărzii Na-
        secolului al XIX-lea și secolul al XX-lea), Editura Univer-  ționale Române din noiembrie. Se stinge din viață în 16
        sității de Vest, Timișoara.                           decembrie 1922. 2
              6  Bădescu, I., Dungaciu, D. (coordonatori), 1995,
        Sociologia și geopolitica frontierei, Editura Floare albas-  Încă tânăr, Nicolae Brânzeu se angajează în lupta
        tră, București.                                       pentru eliberarea națională a românilor din Transilvania.
              7  Ehrler, J., J., 1972, Banatul, de la origini până
                                                                   1  Ioan  Munteanu,  Vasile  Mircea  Zaberca  și  Mariana
        acum,  1774,  Editura  Facla,  Timișoara  și  Grisselini,  Fr.,   Sârbu, Banatul și Marea Unire 1918. Edit. Mitropoliei Banatului,
        1984, Încercare de istorie politică și militară a Banatului   1992, p. 157.
        Timișoarei, Editura Facla, Timișoara.                      2 Ioan  Munteanu,  Vasile  Zaberca,  Mariana  Sârbu,  op.
                                                              cit., p. 162.


        Pag. 60
   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67