Page 67 - morisena12_18

Revistă de cultură istorică

Ionel Iacob-Bencei Constituantă a României reîntregite – un discurs memo-
(Timișoara) rabil cu tema „Banatul nu-i pierdut”.
Prima poezie reuşită, în grai bănăţean, a fost
Cine a fost George Gârda „Izâmbanu” (trenul), creată în anul 1902, în satul natal.
De altfel, majoritatea poeziilor sale au fost scrise între
anii 1902-1904 la Budapesta, Mănăştiur şi Lugoj. Excep-
1
Titlul acestei cărţi „duplex”, propus de mine, mă ţie făcând „Masa poganilor” (vestiţi) scrisă la Biserica
obligă să fac un scurt comentariu despre autorul butadei Albă (azi în Serbia).
„Că tăt Banatu-i fruncea!” pentru că mulţi români rostesc Debutul în presă l-a făcut în ziarul „Drapelul” din
această sintagmă fără să ştie de unde provine. Lugoj, nr. 111/1902, cu poezia „La urlaub” (permisie din
Paternitatea expresiei îi aparţine poetului dialectal armată), iar în nr. 24/1903 i s-a publicat poezia de succes
– de rezonanţă – George Gârda, născut la 5 septembrie „Că tăt Banatu-i fruncea”, căreia „i s-a dus buhul” după
1879 în comuna Mănăştiur (grai local: Mănăşciur), situa- ce a apărut la Budapesta, în 1908, la Tipografia „Popo-
tă în zona Făgetului, din rul Român”, prima
judeţul Timiş. ediţie a volumului
A urmat Şcoala său de poezii intitu-
primară în satul natal, iar lat sugestiv „Băna-
în 1892 a intrat ca elev tu-i fruncea!”, cu o
la Liceul maghiar din prefaţă semnată de
Lugoj, ca după absolvi- profesorul Iosif Po-
rea „cursului inferior” să povici. Alte ediţii ale
se transfere la celebrul aceluiaşi volum: Bu-
liceu „Andrei Şaguna” cureşti, 1921 şi 1996,
din Braşov unde îşi ia aceasta din urmă fi-
bacalaureatul. Urmea- ind îngrijită de scri-
ză cursurile Universită- itorul bănăţean Trai-
ţii din Budapesta, unde an Iancu.
obţine Licenţa în Drept Marele critic
/1908/ şi Examenul de literar George Căli-
Cenzură în 1909. A ac- nescu îl menţionează
tivat ca avocat stagiar la în lucrarea „Istoria
Lugoj, apoi şi-a deschis Literaturii Române”
birou de avocatură la Fă- Facsimile din cartea lui George Gârda, „Bănatu-i fruncea”, aflată în (1941), iar Gabriel
get, fiind mai aproape de colecția scriitorului Simion Dănilă. Ţepelea şi-a dat
Mănăştiur. doctoratul cu teza
Mobilizat în armata austro-ungară, a participat la „Gârda şi literatura dialectală bănăţeană”. Era în anul
Primul Război Mondial în Galiţia; rănit la picior, a fost 1948, chiar anul în care poetul, în preajma Crăciunului
internat într-un spital din Viena, după aceea – la Lugoj. (23 dec.), ne-a părăsit. Îşi doarme somnul de veci în ci-
În timpul convalescenţei a învăţat limbile franceză şi mitirul din Făget, actualul oraş patriarhal, în care a trăit,
germană în care conversa fluent. a profesat ca avocat şi a creat.
După război, a militat pentru organizarea români- Poeziile sale, cele mai reuşite, au fost selecta-
lor bănăţeni în scopul sprijinirii istoricelor evenimente te în diferite antologii, dintre care amintim „Ano, Ano,
ale acelor vremuri. A participat la Adunarea Naţională lugojano” semnată de Gabriel Ţepelea, Editura „Facla”,
de la Lugoj din 3 nov. 1918 (5.000 de români) când a Timişoara, 1974; „Antologia poeziei în grai bănăţean”,
fost ales comandant-adjunct al unui batalion al Gărzii îngrijită de Ştefan Pătruţ, Editura „Dacia Europa Nova”,
Naţionale din oraşul de pe Timiş, înfiinţând un asemenea Lugoj, 1999; „Poezii în grai bănăţean”, vol. I, îngrijită
batalion şi la Făget, sprijinind astfel delegaţii bănăţeni să de Aurel Turcuş, Editura „Orizonturi Universitare”, Ti-
participe la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia din mişoara, 2009, apoi în „Antologia Literaturii Dialectale
1 Decembrie 1918. După săvârşirea Marii Uniri, a fost Bănăţene (poezie, proză, teatru) 1891-2011” îngrijită de
ales deputat în primul Parlament, rostind – în Adunarea Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă şi Cornel Ungu-
1 Ionel Iacob-Bencei, Eugen Albu – „Banatu-i fruncea” & reanu, Editura Universitatea de Vest, Timişoara, 2011,
„Ardealu-i mintea”, Editura Napoca Star, 2018.

Pag. 65