Page 68 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

iar recent în Ediţia a II-a a ALDB (poezie, proză, teatru) Memorialistică
1891-2017, apărută la aceeaşi editură în 2017 şi îngrijită
de acelaşi grup de scriitori. Dr. Hans Dama
Moştenind o bogată zestre spirituală de la vrednicii
înaintaşi şi perpetuând frumosul obicei de a „declama poezii (Viena, Austria)
în „grai bănăţan”, în multe şcoli din „Banatul istoric” elevii
învaţă facultativ poezii semnate de Victor Vlad Delamarina, Întâlnire în Siberia
George Gârda,Tata Oancea (alias: Petru E. Oancea), Grigo-
re Bugărin, Cassian R. Munteanu, dar şi din contemporani
ca Marius Munteanu, Virgiliu Şchiopescu, Petru Chira, Io- Iarnă cumplită în întinderea infinită a Siberiei. La
nel Iacob-Bencei, Ştefan Pătruţ, Dorina Şovre, Sorin Olariu, 40 de grade sub zero şi chiar mai scăzute, camionul cu
respectiv Ionel Stoiţ din Torac (Banatul Sârbesc). buşteni uriaşi zdrăngănea încet prin sălbăticia iernatică,
Poezia dialectală din Banat cunoaşte noi dimensi- fiind ameninţat în fiecare moment să se împotmolească în
uni prin promovarea ei de către Studioul de Radio Timi- zăpezile troienite pe direcţia de deplasare.
şoara, în cadrul unei emisiuni duminicale, cu ajutorul Ce- În cabina şoferului – doi bărbaţi, prizonieri de
naclului radiofonic „Gura satului”, fondat la 27 ianuarie război, cărora le-a surâs norocul, ca şoferi de meserie,
1991 de Marius Munteanu (iniţiator), Ion Micu (redactor) să fie scutiţi de chinurile muncii în aer liber; trebuiau să
şi Ionel Iacob-Bencei. Ulterior, în ordinea sosirii, cena- transporte cu camionul la destinaţie, pe terenul îngheţat
clul s-a întregit cu Virgiliu Şchiopescu, Ştefan Pătruţ, şi periculos, uriaşii buşteni de prin zonă.
Ioan Viorel Boldureanu, Petru Chira şi Ion Olariu. Nicio şansă de evadare – sute de kilometri, fără
După modelul respectiv, câţiva ani au fost cena- staţie de alimentare a combustibilului necesar, şi, dacă
cluri satelit la Lugoj, Caransebeş şi Reşiţa. Într-o perioa- în condițiile acestea ar fi suferit o pană, ar fi fost o
dă şi câteva posturi de televiziune din Timişoara, Lugoj, catastrofă.
Reşiţa şi Arad au promovat poezia în grai bănăţean. Astfel, zi de zi transportau încărcătura greoaie
Anual au loc concursuri/festivaluri în comune ca pe o distanţă relativ scurtă și îngrădită, întotdeauna cu
Margina, Mănăştiur din judeţul Timiş, în oraşele Bocşa frica unei pene de motor sau a unui viscol cumplit,
şi Caransebeş, din Caraş-Severin, precum şi în localita- cu înzăpeziri. S-au „aclimatizat” oarecum cu gerul
tea Uzdin din Banatul Sârbesc/Voivodina. Câţiva copii au muşcător, azi însă frigul parcă le pătrundea în oase, iar
obţinut premii la Festivalul bienal de umor sătesc „Gura vântul înteţit, cu intensitatea unui uragan, îi neliniștea
satului” de la Macea, judeţul Arad. pe cei doi, ei aflându-se pe un alt traseu, necunoscut.
Casa de Cultură a Municipiului Timişoara găzdu- Monotonia pustietăţii se revărsa peste întinderile in-
ieşte Cenaclul-Concurs de Literatură Dialectală Bănă- terminabile ale Siberiei, respectiv peste zona în care
ţeană „Marius Munteanu”, condus de prof. univ. dr. Ioan înaintau anevoios cu camionul lor.
Viorel Boldureanu. „Uite-acolo...”, murmură ajutorul de şofer, „e ceva
„După lupte seculare”, de ordin politic, în sfâr- în pădure.”
şit, bustul poetului dialectal George Gârda – realizat de Într-adevăr, apropiindu-se, zăriră o colibă în
sculptorul Aurel Gheorghe Ardelean – şi-a găsit un loc pe pădure, care părea locuită, căci din horn se înşurubase o
soclu, lângă cel al legendarului cărturar paşoptist Eftimie coloană de fum argintiu înspre gerosul cer siberian.
Murgu, la intrarea în Parcul din Făget, în preajma Liceu- „În pustietatea asta o casă… incredibil, ceva ra-
lui Teoretic „Traian Vuia”. risim!”, îngână şoferul. „Dar hai să intrăm, poate au un
ceai fierbinte pentru noi…”
În satul natal, vreo trei-patru primari, împreună Cei doi se abăteau de la regulamentul pentru pri-
cu consilierii, n-au reuşit în mandatele lor – care cumu- zonieri părăsind camionul, al cărui motor era lăsat în
lează mai bine de trei decenii – să dezvelească o placă funcțiune, şi bătură la uşa căsuţei construite din buşteni
memorială la locul unde a fost casa părintească a poe- solizi. Şi acoperişul era bine făcut, încât rezista viscole-
tului, întru cinstirea consăteanului lor, o personalitate a lor abundente ale iernii siberiene.
Banatului; în schimb, Şcoala Gimnazială din Mănăştiur Intrând, cei doi prizonieri dădură, bineînţeles, în
îi poartă numele. limba rusă, „bună ziua!”
Fie ca generaţiile ce vin să-i preţuiască pe toţi oa- Perechea bătrână din interiorul căsuţei răspunse
menii de seamă care au dat ceva Banatului şi României politicos şi-i pofti să ia loc. Fără ocolișuri, cei intraţi în-
noastre dragi. trebară dacă ar fi posibil să li se dea un ceai.
„Cum să nu”, răspunse amabil bătrâna, „pe aşa vre-

Pag. 66