Page 46 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

pe mare) şi I. Borgovan (Aprilie, pastel simfonic)”. delectat asistenţa cu câteva melodii interpretate la vioară:
„Spunând drept şi sincer, i-am admirat arta fină şi eleganţa
Personalitate a vieţii muzicale bănăţene interbelice într-adevăr artistică cu care a executat câteva învârtite şi
ardelene. Ovaţii furtunoase i-au acoperit ultimele tonuri
Aurel C. Popovici-Racoviță a fost un eminent („Drapelul”, Lugoj, XIV, 54, 1914, 1-2: Pelerinajul la
elev, apoi student al Seminarului Teologic din Blaj, Iacob Prislop, articol semnat cu pseudonimul Peregrin).
Mureșianu, prestigiosul său maestru, încredințându-i A fost receptat, încă din timpul vieţii, ca un
organizarea serbărilor școlare și dirijarea corului și prestigios compozitor, opusurile sale corale făcând
orchestrei Societății de Lectură „Inochentie Micu Klein” parte din repertoriul multor reuniuni vocale bănăţene şi
a studenților teologi greco-catolici. Conținutul unora transilvănene: Corul Vocal Bisericesc Greco-Oriental
din programele seratelor literar-muzicale ale Societății, din Bozovici , Reuniunea Română de Cântări din
13
desfășurate în ianuarie 1901, ne relevă, pe lângă Reşiţa , Corul Societăţii de Lectură „Ioan Popasu” din
14
disponibilitățile dirijorale (Răsunetul Ardealului de Ioan Caransebeş , Corul bisericii române din Braşovul vechi ,
15
16
Vidu, Marșul cântăreților, Marșul economilor și Cisla de Corul Societăţii „Petru Maior” din Budapesta , Corul şi
17
Ciprian Porumbescu, Ceasul rău de Isidor Vorobchievici),
și preocupările interpretative (solo de vioară din opera 13 La 5 iunie (st. n.) 1913, de Înălţarea Domnului,
Martha de Flotow, cu acompaniamentul pianistic al reuniunea din Bozovici a „aranjat” un concert cu teatru şi joc,
Melaniei Brândușan, și un fragment transcris pentru vioară în sala Hotelului „Almăjana”, interpretând patru creaţii semnate
din opera Trubadurul de Verdi, cu acompaniamentul de Aurel C. Popovici: Marşul lui Tudor, Doinitorii români,
Răsunetul văilor şi Rămas bun. S-au cântat, cu acel prilej, şi
pianistic al lui Iacob Mureșianu) și componistice ale lucrări de I. Vidu şi N. Ştefu, fiind pusă în scenă comedia într-un
studentului bănățean (cvartetul Sfânt, sfânt și Mazurca, act Trei doctori de Virginia A. Vlaicu („Drapelul”, Lugoj, XIII,
duet cu acompaniament de pian; interpreți: Aurel Popovici 57, 1913, 3).
și Melania Brândușan) („Unirea”, Blaj, XI, 4, 5, 1901; cf. 14 Cu prilejul serbării jubileului de 40 de ani al Reuniunii
Solomon 2007, 56-57). Române de Cântări şi Muzică din Bocşa Montană (16/29
La câteva luni de la sosirea sa la Lugoj, Aurel septembrie 1912), Reuniunea Română de Cântări din Reşiţa
Popovici a însoţit corul tinerilor clerici uniţi lugojeni în a interpretat Dorul ardeleanului şi Doinitorii români de Aurel
pelerinajul la icoana făcătoare de minuni de la Mânăstirea Popovici, din repertoriu făcând parte şi lucrări de I. Vidu, Gh.
Prislop: „Noile compoziţii [Dragoste, dor şi fericire şi Dima, I. Perian şi C. Porumbescu („Drapelul”, Lugoj, XII, 104,
Ţăran şi ciocoi] au plăcut foarte mult, probă sunt ovaţiile 1912, 2-3: Jubileul cântării la Bocşa).
15 Joi, 30 ianuarie/12 februarie 1914, sala mare a
ce s-au făcut dlui Popovici”. Cu acel prilej, A. Popovici a Hotelului „Pomul verde” din Caransebeş a găzduit un concert
la sfârşitul anului 1948. În Voicana 1964, 335, numele tuturor în memoria Episcopului Ioan Popasu, în organizarea Societăţii
celor trei compozitori „relevaţi” sunt omise. de Lectură „Ioan Popasu”, despărţământul teologic-pedagogic.
În „Foaia oficioasă a Diecezei Lugojului”, I, 3, 1914, Corul societar a interpretat compoziţii corale (Un falnic glas) şi
3, se anunţa că, în urma şedinţei consistoriale „ţinute” la orchestrale (Marş final) de Antoniu Sequens şi Dorul ardeleanului
27 ianuarie 1914, „mult onoratul Aurel Popovici, paroh- de A. C. Popovici („Drapelul”, Lugoj, XIV, 10, 1914, 3). Peste
administrator protopopesc în Oraviţa, a fost denumit de contabil câteva luni, la 6 iunie 1914, la Caransebeş va concerta Corul
al Cassei Centrale Diecezane şi de referent-revizor [inspector „Doina” din Turnu Severin, dirijat de I. Şt. Paulian. În cadrul
şcolar] la Escatoratul [probabil Inspectoratul] Diecezan”. E programului instrumental, L. Acher (vioară) şi P. Sergescu (pian)
posibil ca Aurel Popovici, ca urmare a meritelor sale artistice, au interpretat Aubade pour Violone et Piano de George Enescu,
dar şi a atitudinii în problema naţională, să fi fost avansat ca o versiune pentru vioară şi pian a trioului Serenadă pentru
paroh-administrator protopopesc în urmă cu câţiva ani (1911- vioară, violă şi violoncel în Do major (Aubade), prima menţiune
1912), fapt confirmat şi de câteva documente identificate în identificată în presa bănăţeană despre interpretarea unui opus
Arhiva „I. Ploscaru” a Episcopiei Greco-Catolice lugojene. enescian la Caransebeş („Drapelul”, Lugoj, XIV, 53, 1914, 3).
E vorba de mai multe procese-verbale (aşa-numite „arătări 16 În 28 ianuarie (st. n.) 1912, Corul bisericii române
tabelare”) redactate în urma unor inspecţii efectuate la şcoala din Braşovul vechi a oferit o „reprezentaţiune muzical-teatrală
confesională unită din Ticvaniu Mic, în care Aurel Popovici cu dans”, în sala mare a Redutei din Braşov, între piesele
semnează atât în calitate de paroh, cât şi ca paroh-administrator interpretate aflându-se Doinitorii români de A. C. Popovici şi
protopopesc, cu sediul la Oraviţa, de unde tragem concluzia că lucrări de D. G. Kiriac şi Gh. Dima („Drapelul”, Lugoj, XII,
exercita simultan ambele funcţii. 5, 1912, 3). Totodată, a fost pusă în scenă piesa în 3 tablouri
În aceeaşi perioadă, la Institutul Teologic „Andreian” Păcatele lui Gânju de N. Rădulescu-Niger.
din Sibiu activa, ca profesor de cântare bisericească şi tipic, un 17 Sub patronajul dlor Gh. Pop de Băseşti, I. Mezei, I.
alt Aurel Popovici (coleg cu Timotei Popovici), cu consistente Ciordaş, Octavian Goga, I. Maniu, T. Mihaly, Al. Vaida-Voevod,
contribuţii publicistice în „Revista teologică” (unde semna şi cu cu concursul drelor Delia Plopu şi Gheorghina Roşiu, Societatea
pseudonimul Cantor), fără a avea însă preocupări componistice. „Petru Maior” din Budapesta a organizat o serată muzicală

Pag. 44