Page 50 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

Popovici Racoviță. Preotul-compozitor și profesorul, Dr. Mircea Rusnac
Editura Eurostampa, Timișoara.
Stan 2017 = Constantin-Tufan Stan, George Enescu. (Reșița)
Consonanțe bănățene – cronici, evocări, interviuri, omagii, Răscoala anticomunistă a
mărturii, Ediția a II-a, Editura Eurostampa, Timişoara.
Theodoru 1999 = Radu Theodoru, Urmaşii lui țăranilor arădeni din anul 1949
Atilla, Editura Miracol, Bucureşti.
Velceanu 1929 = Iosif Velceanu, Corurile şi
Fanfarele din Banat, Editura Scrisul Românesc, Craiova. Mijloacele prin care populaţia României a reacţionat
Voicana 1964 = Academia R.P.R., Institutul de Istoria faţă de instaurarea regimului represiv comunist au fost foarte
Artei, George Enescu, volum apărut sub îngrijirea lui diverse. În zonele de deal şi de munte, unde pădurile ocupau
George Oprescu şi a lui Mihail Jora, autori: Fernanda Foni, suprafeţe întinse, locuitorii au ales să recurgă la mişcarea
Nicolae Missir, Mircea Voicana şi Elena Zottoviceanu, de partizanat, care în Banat a fost extrem de puternică şi a
coordonator: Mircea Voicana, Editura Muzicală a Uniunii acoperit arii întinse. În schimb, în zona de câmpie situaţia era
Compozitorilor din R.P.R., Bucureşti. mai grea, deoarece locuitorii nu aveau pădurea în apropiere,
Voicana 1971 = Academia de Ştiinţe Sociale şi pentru a se putea ascunde la nevoie, atunci când greutăţile
Politice a Republicii Socialiste România, Institutul de ajungeau să depăşească limita suportabilului. Din acest
Istoria Artei, George Enescu. Monografie, coordonator: motiv, mişcările protestatare au fost ceva mai rare în zonele
Mircea Voicana, Editura Academiei Republicii Socialiste de câmpie. Totuşi, şi acolo nemulţumirile se acumulau şi nu
România, Bucureşti. de puţine ori ele ajungeau să îmbrace forme violente. Aşa a
fost cazul puternicei răscoale ţărăneşti din judeţele Arad şi
Bihor din vara anului 1949.
La sfârşitul lunii iulie şi în primele zile ale lunii
Evoluții specifice... august 1949, ţăranii din zece localităţi din zona Aradului
au iniţiat şi au participat la o revoltă populară, generată de
(Urmare din pag. 26) practicarea unor cote aberante de către regimul comunist,
constând în confiscarea grâului direct de la batoze. Aceste
magazinele evreilor din Variaş au fost luate cu asalt şi localităţi erau: Ateaş, Apateu, Berechiu, Chereluş, Gurba,
22
jefuite. La 13 mai 1849, 12 sârbi, consideraţi „căpetenii Moţiori, Sintea Mare, Şepreuş, Şiclău şi Şomoşcheş. (1) În
de răzvrătiţi”, au fost acuzaţi de „înaltă trădare” de către acea vară, oamenii se întorceau acasă plângând, cu căruţele
revoluţionarii maghiari şi împuşcaţi pe locul unde astăzi se aproape goale, doar cu 10-12 saci de grâu rămaşi pentru
află o cruce comemorativă, la numai circa 300 de metri de sămânţă. (2) Ei ştiau că de atunci înainte aveau să trăiască
la marginea comunei, lângă şoseaua spre Periam. Printre doar cu mălai şi cu mămăligă. Tot în acea perioadă, celebra
cei omorâţi se afla şi învăţătorul sârb Toşa Miladinovici. plenară a C.C. al P.M.R. din martie 1949 deschisese calea
Doi dintre ei, Arsa Naumov şi Damian Marinco, n-au fost către colectivizarea agriculturii, perspectivă care nu putea
răniţi mortal şi au scăpat cu viaţă, murind mai târziu de decât să-i neliniştească pe ţărani. De altfel, în rândurile
moarte naturală . acestora fuseseră deja operate masive arestări şi deportări,
23
Din zorii Epocii Moderne și până la mijlocul pentru a fi deschis drum liber colectivizării, iar pământul
secolului al XIX-lea, comuna Variaș, cunoaște o con- şi bunurile celor arestaţi şi deportaţi au constituit baza
tinuitate de locuire și importante prefaceri: schimbarea materială a viitoarelor gospodării colective.
stăpânirii otomane cu cea austriacă, colonizările sârbilor Revolta la care ne-am referit a izbucnit mai întâi la
și germanilor, mutarea așezării în poziția actuală, trecerea Ucuriş, în judeţul Bihor, şi s-a extins în satele dinspre Arad,
localității din proprietatea Curții de la Viena, în cea a la Şepreuş, apoi la Cermei, Şomoşcheş şi Berechiu, dar şi
episcopului de Zagreb. Evenimentele revoluționare din spre Tinca, în satele bihorene Batăr, Talpoş, Tăut şi altele.
anii 1848-1849 nu au ocolit comuna Variaș și au lăsat în Dar primele semne de nemulţumire apăruseră mai demult.
urma lor o jertfă de sânge, rămasă în memoria colectivă a Astfel, în comuna Berechiu agitaţiile începuseră încă din 28
localității până în zilele noastre. iulie, însă fără a lua forme violente. La Şomoşcheş, deja la
23 iulie, peste 200 de locuitori au semnat o cerere întocmită
22 Evreii au simpatizat cu Kossuth, în speranţa că vor de Ioan Sas de a nu se mai preda cotele, iar de a doua zi ei
depăşi statutul de toleraţi şi vor deveni cetăţeni cu drepturi au început să o şi aplice. (3)
depline. După înfrângerea revoluţiei au avut de suferit pentru Tot în perioada imediat anterioară izbucnirii răscoalei,
atitudinea lor. în zonă fuseseră împrăştiate manifeste de către o organizaţie
23 J. Tittenhofer, op.cit., p. 20-25. de partizani care activau în judeţele Arad şi Timiş-Torontal,

Pag. 48