Page 51 - morisena13_19

Revistă de cultură istorică

care cuprindea şi preoţi catolici. (4) Autorităţile bănuiau că a răspuns cu fluierături şi cu focuri dese de armă Z.B. Cei
această organizaţie era în legătură cu profesorul timişorean şase au fost capturaţi împreună cu arma pe care o aveau
Nicolae Grivu, care la rândul său avea contacte cu notarul asupra lor. Miliţienii s-au retras apoi sub acoperirea armelor,
Gheorghe Ionescu, conducătorul cunoscutului grup din deoarece era întuneric şi nu dispuneau de forţă suficientă
Teregova, ambii fiind liberali. Un manifest asemănător pentru a pătrunde în sat. (11)
mai fusese lipit şi pe clădirea Primăriei din comuna Hitiaş, La Şepreuş, ziua de 31 iulie a cunoscut aceleaşi
judeţul Timiş-Torontal. (5) Şi foştii membri şi simpatizanţi adunări, lozinci şi dezordini. Adunarea populaţiei s-a făcut
ai Partidului Naţional Ţărănesc îşi intensificau activitatea, şi aici prin tragerea clopotelor, la fel ca în vremea lui Horia
conform mărturiilor oficiale. şi a lui Avram Iancu. Grupurile înarmate cu ciomege, furci
La 28 iulie, în Berechiu au intrat doi ţărani călare şi arme de foc au devastat cooperativa comunei, ferma de
din comuna Talpoş, judeţul Bihor, care au luat legătura cu stat, au incendiat sediul Sfatului popular, arzând întreaga
localnicii, îndemnându-i să organizeze rezistenţa împotriva arhivă, au tăiat firele telefonice, la fel ca în Apateu şi în
măsurilor luate de guvern referitoare la treieriş şi colectare, Berechiu, au dezarmat şi au bătut o patrulă călare de trei
susţinând că doar o opoziţie de masă va putea avea efect şi miliţieni şi au format posturi permanente în jurul satului
sorţi de izbândă. (6) pentru a împiedica intrarea autorităţilor comuniste. (12) La
Revolta a izbucnit simultan la Berechiu, Apateu, ferma de stat au fost ucişi trei ştabi pe care răsculaţii i-au
Şepreuş şi Şomoşcheş în 31 iulie 1949, atingând punctul găsit acolo, un al patrulea fiind grav rănit. Delegatul de la
culminant la Şomoşcheş. La Berechiu, populaţia adunată judeţeana P.M.R., Balazs, care se afla în comună, a dispărut,
în număr mare scanda următoarele lozinci: „Vrem pâine ascunzându-se în altă parte. (13)
şi nu mălai!”, „Vrem libertate!”, „Trăiască regele Mihai!”, La Şomoşcheş, grupurile constituite, înarmate
„Trăiască Iuliu Maniu!”, „Trăiască regele Carol al II- la fel ca şi cele din restul satelor răsculate, au incendiat
lea!”, „Jos comuniştii!”. (7) În aceeaşi zi, în comună s-au arhiva Primăriei şi au rupt firele telefonice. În toate cele
constituit grupuri înarmate cu ciomege şi pietre, care l-au patru localităţi se trăgeau clopotele bisericilor ca semnal
atacat pe secretarul biroului de plasă Ineu al P.M.R. şi l-au de a se trece la rezistenţă. (14) Tot la Şomoşcheş a venit
bătut, conform raportului redactat de locotenent-colonelul să aplaneze conflictul însuşi preşedintele Sfatului popular
Koloman Ambruş de la Securitatea din Timişoara la 4 judeţean Arad, Petre Bele. Dar cum a înţeles acest ştab de
august pentru Direcţia Generală a Securităţii Poporului din frunte al partidului să se comporte? La reclamaţiile ţăranilor
Bucureşti. Câteva grupuri înarmate din această comună că nu au ce mânca din cauza cotelor pe care trebuiau să le
au încercat să ajungă până la Şomoşcheş, aflat la 3 km. achite, Bele le-a răspuns cu neruşinare: „Duceţi-vă pe islaz
distanţă, pentru a extinde răscoala şi acolo, dar au fost oprite şi paşteţi iarbă!” (15) Răspunsul semăna foarte mult cu cel
de grăniceri şi de securişti. Ţăranii s-au mobilizat şi au ieşit dat de către primarul comunei Ucuriş, Teodor Cotuna, care
în întâmpinarea unui camion cu miliţieni, obligându-i pe avea două clase primare, ţăranilor din comuna pe care o
aceştia să intre în localitate numai după ce erau dezarmaţi. conducea: „Mâncaţi prune şi castraveţi ca să puteţi strânge
Populaţia era foarte înfuriată şi striga lozinci insultătoare la cureaua!” (16)
adresa regimului, a partidului şi a conducătorilor acestuia. La Şomoşcheş, reacţia populaţiei faţă de Petre Bele
A fost căutat pentru a fi linşat preşedintele Sfatului popular a fost extrem de violentă. Imediat ce a coborât din maşină
din comună, Iustin Cârlig, care a fugit în ultimul moment cu pentru a „lămuri” populaţia cu privire la treieriş şi colectări,
un camion. (8) el a fost bătut şi trântit la pământ, putând fi cu mari greutăţi
În aceeaşi zi, şi la Apateu s-au constituit grupuri salvat de către însoţitorii săi şi transportat la spitalul din
înarmate cu ciomege, furci şi arme de foc, care i-au bătut Arad. (17) În continuare, populaţia adunată în mijlocul
pe învăţătorul şi pe notarul din comună, care căutaseră comunei a depus un jurământ că nu va preda cotele, iar dacă
să liniştească spiritele. (9) Locuinţele celor doi au fost o persoană va încălca acest jurământ, ea urma să fie judecată
devastate, la fel ca şi clădirile Primăriei şi ale Şcolii primare, de către ceilalţi.
dându-se foc la o parte din mobilier şi la întreaga arhivă. Se Autorităţile au reacţionat extrem de rapid şi cu maximă
strigau şi acolo aceleaşi lozinci „huliganice”, după expresia duritate pentru înăbuşirea acestei răscoale. În după-amiaza
lui Ambruş, ca şi la Berechiu. (10) zilei de 1 august 1949, batalionul de grăniceri din Radna
Pe la orele 21, când miliţienii s-au apropiat de comuna a intervenit, restabilind ordinea în comunele Şomoşcheş,
Apateu, au început să se tragă clopotele bisericii în semn Apateu şi Berechiu. În comuna Şepreuş au acţionat 40 de
de alarmă. Populaţia comunei a început să manifesteze miliţieni şi 40 de grăniceri, având loc schimburi de focuri
împreună cu femeile şi copiii, iar la marginea satului o şi fiind răniţi doi grăniceri. În celelalte comune nu s-a
echipă de şase oameni înarmaţi cu furci, ciomege şi cu o tras niciun foc. În comuna Şepreuş au fost arestaţi 57 de
armă Z.B. au aşteptat camuflaţi sosirea miliţienilor. Când au locuitori, fiind executaţi pe loc Mihai Iancicău de 50 ani,
luat contact cu aceştia, ei au început să fluiere şi mulţimea Teodor Pârvu de 36 ani, Ioan Stana de 66 ani şi Ioan Pârvu,

Pag. 49