Page 52 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

cu vârstă neprecizată de autorităţi. În comuna Şomoşcheş zvonuri despre represaliile necruţătoare şi despre morţii de
au fost arestaţi 49, fiind executaţi pe loc Ioan Faur de 54 pe stradă din comunele învecinate.
ani şi Gheorghe Margine de 43 ani. În comuna Apateu au După liniştirea satelor, care au fost pedepsite atât
fost arestaţi 22 şi executaţi pe loc Simion Stana de 28 ani, de nemilos, colectarea cerealelor a continuat ca şi înainte.
Ioan Mangu de 34 ani şi Petru Moţ de 53 ani. În comuna Confiscarea grâului s-a făcut foarte uşor, direct la batoze,
Berechiu au fost arestaţi 19, fiind executat pe loc Gheorghe însă porumbul era deja recoltat de ţărani şi se afla în
Ilonca de 20 ani. (18) Cadavrele celor executaţi în văzul podurile caselor. De aceea, Comitetul judeţean de colectare
întregii comunităţi au fost expuse în stradă, fiind lăsate a trimis în fiecare sat câte doi muncitori de la întreprinderile
acolo timp de două zile şi două nopţi, cu interdicţia de a nu arădene. S-au format comisii din câte cinci persoane: doi
se apropia nimeni de ele, nici măcar să le acopere. Familiile muncitori, doi delegaţi ai Primăriei şi în mod obligatoriu şi
celor executaţi, cuprinzând un total de 33 persoane, au fost preotul satului, care mergeau din casă în casă cu munca de
evacuate din cele patru comune. (19) lămurire, pentru ca ţăranii să dea şi porumbul de bunăvoie
În noaptea de 3-4 august 1949 au mai fost împuşcaţi şi explicând că ţara avea sarcini de îndeplinit de pe urma
doi ţărani din Apateu, pe motivul că ar fi încercat să fugă războiului. Cei care au refuzat să predea porumbul au fost şi
de sub escortă. Este vorba despre Aurel Moţ de 23 ani şi ei arestaţi şi catalogaţi drept „duşmani ai poporului”, după
Gheorghe Maliţa, cu vârsta neprecizată. (20) La 11 august, cum îşi amintea peste ani preotul din Gurba, Iosif Stoica,
a fost ucis şi fugarul Mihai Haiduc din Berechiu, tot cu participant la aceste comisii de tristă faimă. (27)
vârstă neprecizată, care stătea ascuns în porumb de frica În acest mod, distrugerea ţărănimii s-a făcut
autorităţilor. (21) În acest fel, numărul total al victimelor din sistematic, prin teroare, arestări, procese, închisori şi
judeţul Arad se ridica la 13. deportări. Au fost loviţi mai întâi ţăranii mai înstăriţi,
Un număr de 10 arestări au fost efectuate şi în adică cei mai harnici şi mai buni gospodari. Urmările
Moţiori, (22) numărul total al arestaţilor ridicându-se la 157 acestor fapte se resimt şi astăzi.
de oameni din cinci comune. La 3 august, din gara Cermei a În încheiere, vom face apel la o altă mărturie, foarte
plecat un tren de deportaţi către Bărăgan. (23) interesantă, în legătură cu aceste răscoale, aparţinându-i
Aurel Moiş întocmea la 12 august un „studiu fostului partizan cărăşean Iosif Cireşan Loga. Deţinut în
informativ”, solicitând ca participanţii la răscoală „să fie lagărul de la Peninsula, acesta a fost coleg de suferinţă
executaţi”, iar împotriva lor „să se întrebuinţeze focul, cu câţiva ţărani participanţi la ele, printre care Ioan Sas,
urmărindu-se lichidarea capilor acestor bande.” În acest Petru Scrob şi Toader din Şomoşcheş. Ei i-au relatat că
scop, din fiecare localitate participantă la răscoale „se vor se răsculaseră pentru a nu mai da grâu, apoi îi alungaseră
ridica capii (sic!) acestor acţiuni (în lipsă, familiile acestora) pe toţi zbirii de la Primărie şi au instalat un primar dintre
şi câte 10-15 familii de chiaburi, afirmaţi ca duşmani ai ţărani, au alungat securiştii şi au baricadat toate căile de
poporului.” El mai sublinia, totodată, cu justificată mândrie, acces către sat. Acolo ei au fost stăpâni pe situaţie timp de
că „în timpul operaţiunilor au fost executaţi în regiunea trei zile, conform relatării acestor participanţi. Armata de
Oradea 16 chiaburi, iar în regiunea Arad 12 chiaburi.” (24) la Arad a intervenit cu tunuri şi tancuri, ţăranii fiind fără
Cifrele erau doar provizorii, întrucât s-a văzut că au mai fost arme, doar cu securi, furci şi coase. Ei au apărat baricadele,
ucişi oameni ca urmare a acestor răscoale şi în zilele de după punând în faţă femeile şi copiii, pentru ca armata să
înăbuşirea lor. nu tragă. Totuşi, armata a tras în plin în urma ordinelor
Unele persoane deportate din aceste localităţi au fost procurorului Mihai Ştefănescu, iar tancurile au trecut peste
duse cu trenul în regiunea Constanţa, în diferite localităţi, baricade. Au fost împuşcaţi atunci laolaltă bărbaţi, femei
unde au primit domiciliu forţat. Lor nu li s-a permis să ia şi copii, care au fost socotiţi toţi drept capi ai răscoalei.
nimic cu ele, în afara hainelor pe care le aveau. Ajungând Timp de trei zile nu a avut nimeni voie să îi ridice sau să
la destinaţie, au fost repartizate tot la ţărani înstăriţi (aşa- îi îngroape. Fiind vară, miroseau şi veneau muştele pe ei.
zişi „chiaburi”), care, văzându-le cum arătau, s-au îngrozit, Alţi ţărani au fost arestaţi şi pedepsiţi de Tribunalul din
înscriindu-se de bunăvoie în colectiv, de frică să nu păţească Timişoara la ani grei de puşcărie, fiind trimişi la canal sau
nenorociri asemănătoare. (25) în alte lagăre de exterminare. Ioan Sas din Şomoşcheş, cel
Astfel, răscoala s-a limitat la perimetrul acestor care întocmise lista cu ţăranii care nu mai voiau să achite
comune. Când s-a încercat extinderea ei către est, spre cotele, avea caninii extraşi cu cleştele pe viu ca să spună
Craiva-Mărăuş, preotul de acolo a ascuns cheile bisericii. cine i-a organizat. (28)
Peste câteva ore a venit la el un grup de tineri, printre care Ca o ironie a soartei, procurorul Ştefănescu, cel atât
era şi fiul său, care doreau să dea alarma trăgând clopotele. de zelos odată, ajunsese şi el în lagărul de la Peninsula,
Ei spuneau că „a început revoluţia la Ucuriş şi vine şi la împreună cu o parte dintre victimele sale, cazul nefiind
noi.” (26) Preotul însă a refuzat să le dea cheile. Prin acest deloc neobişnuit în anii stalinismului. Când el s-a întâlnit
fapt, aici s-a limitat extinderea răscoalei, mai ales că veneau întâmplător în lagăr cu ţăranul Toader din Şomoşcheş, nu l-a

Pag. 50