Page 48 - Morisena17_2020

MORISENA, anul V, nr. 1 (17)/2020

Bibliolog Gabriela Șerban calitate, la parohia greco-catolică din Cenad, funcționând

(Bocșa) în același timp și ca învățător confesional unit.
Făcând referire la „Uniația, teatru de sminteală
Oameni de ieri și de azi (3) religioasă și națională”, pr. Gheorghe Cotoșman descrie
contextul în care episcopia unită din Lugoj îl trimite ca
Ilie Telescu, veritabil român, paroh la uniții din Cenad pe preotul Ilie Telescu, insistând
pe abilitățile acestuia și pe complexa sa personalitate: „Om
inimos dascăl și preot curajos cu judecată și viziune clară, pătruns de sentimente curat
românești, nu putea rămâne indiferent în fața spectacolului
Abstract: Ilie Telescu was born in Bocșa Montană sinistru ce se desfășura înaintea ochilor săi. Dintru
(Caraș-Severin County) in 1839, to a family of Romanian
Greek-Catholic miners. He attended the primary school
in Bocșa, then the secondary school and the Greek-
Catholic Teacher’s Training School in Oradea and
became a teacher.
Between 1860 and 1863, he studied Greek-Catholic
theology in Oradea.
In 1868, he was transferred to the Greek-Catholic
parish in Cenad, where he was a teacher and a priest.
Ilie Telescu was a complex personality, a patriot who
loved peace and unity. In 1875, he and 801 people turned
to Orthodoxy, reactivating the old Romanian Orthodox
parish in Cenad. He was actively involved in the cultural
life of the locality, where he set up a reading society.
Imagine din Bocșa.
Keywords: Cenad, priest, teacher, Comloșul
Mare, Greek-Catholic, Orthodoxy, Bocșa, Gheorghe
Cotoșman, church început, preotul Telescu și-a pus în gând să adune ceea ce
inconștienții, cot la cot cu dușmanii, au reușit să risipească;
Ilie Telescu s-a născut într-o familie de mineri să vindece rana pricinuită corpului spiritual al bisericii din
români uniți din Bocșa Montană, jud. Caraș-Severin, în Cenad de racila uniației. Metodic și prudent, își pregătește
anul 1839. Fiind vorba despre o familie de mineri cu credincioșii uniți în mod tacit ca într-o zi să poată
1
numele Telescu, pe mine mă duce gândul că aceștia ar fi întinde o mână de înfrățire fraților rămași în comuniune
fost veniți în Bocșa de la Ocna de Fier. religioasă cu sârbii și astfel să refacă frontul ortodoxiei
Școala primară a urmat-o în comuna natală (Bocșa), și al românismului din Cenad. Românii ortodocși față de
apoi studiază gimnaziul inferior și preparandia greco- care manifestau o grijă părintească, curând își exprimară
catolică din Oradea, obținând în 1859 diploma de învățător. dorința de a-l avea păstor sufletesc.” 3
În același an se căsătorește și va avea șapte copii. Între Despre activitatea preotului Ilie Telescu și despre un
4
anii 1859-1863 funcționează ca învățător confesional în important act de patriotism consemnează pr. dr. Gheorghe
comuna Comloșul Mare . Cotoșman astfel: „Spre a reface frontul românesc și ortodox
2
Ca elev extraordinar, între 1860-1863 studiază spart de dușmanii neamului prin meteahna străină a uniației,
Teologia greco-catolică din Oradea, iar la 19 decembrie preotul Telescu se leapădă de uniație la 4 noiembrie 1875,
1863 este hirotonit preot de episcopul Alexandru Dobra al revenind la legea străbună cu majoritatea enoriașilor săi.
Lugojului pentru parohia din Arad, unde servește ca preot În vreme ce acțiunile românilor ortodocși și uniți
unit din 1863 până în 1868, când este transferat, în aceeași sub imperiul legii sângelui și sub înțeleapta conducere

1 Pr. Gheorghe Cotoșman. Din trecutul Bănatului. 3 Pr. Gheorghe Cotoșman. Din trecutul Bănatului...C.
Comuna și bisericile din Giridava-Morisena-Cenad. (Monografie IV. op. cit.
istorică). Prefață de pr. dr. Nicolae M. Popescu. Cartea a IV-a. 4 Maria Berényi. Aspecte național-culturale din istoricul
Timișoara, 1935; ed. a II-a îngrijită de prof. Gheorghe Doran. românilor din Ungaria (1785-1918). Budapesta: Cărțile
Timișoara: Marineasa, 2009, p. 99-100. „Dunărea”, 1990 și Maria Berényi. Personalități marcante
2 Vezi Pr. Gheorghe Cotoșman, Din trecutul Banatului. în istoria și cultura românilor din Ungaria (sec. XIX): Studii.
C. III, p. 380. Giula, 2013.

Pag. 46