Page 53 - Morisena17_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Învăţătorii confesionali puteau fi numiţi ca Învăţătorii aveau dreptul să beneficieze de pensie,
„magiştri” la oficiile poştale mai mici, dar numai cu de asemenea puteau primi ajutor văduvele sau orfanii
aprobarea prealabilă a autorităţilor şcolare. Ei erau datori acestora. Pensionarea învăţătorilor se baza pe articolele de
să participe şi la recensămintele populaţiei, în calitate de lege XXXII din 1875 şi XLIII din 1891. Erau îndreptăţiţi la
comisari de numerotare . pensie toţi învăţătorii (învăţătoarele) ordinari şi ajutători,
22
Unii învăţători aveau prin urmare şi alte izvoare prevăzuţi cu diplomă de calificare. De pensie integrală
de venit, diversificându-şi sfera ocupaţională: scriitori beneficiau învăţătorii care treceau de 40 de ani de serviciu.
la primării sau alte oficii, funcţionari la institute de După 10 ani de slujbă (în care se socoteau şi timpul
credit mărunte, conducerea stranei şi respectiv a corului serviciului militar, precum şi cel petrecut ca prizonier de
bisericesc, stupari, comercianţi, producători de altoi, război), învăţătorii se puteau pensiona cu 40 % din salariul
legumicultori. Cei mai mulţi, însă, se ocupau cu agricultura, propriu-zis. Pentru fiecare an care trecea peste 10, se
muncind alături de ţărani în timpul liber. Cei harnici, care adăugau 2 %. Înainte de 40 de ani de serviciu, se puteau
dispuneau de mult pământ, s-au înavuţit. Cei mai numeroşi pensiona numai cei consideraţi bolnavi sau incapabili.
erau aceia care aveau la dispoziţie puţine vite şi 3-8 iugăre Învăţătorii puteau fi pensionaţi din oficiu, în cazul în care
de pământ, care le aduceau un venit neînsemnat. Existau se constata incapacitatea lor .
26
învăţători care nu aveau decât casa de locuit şi o grădină, Dintr-un conspect datat cu 24 aprilie 1891, despre
sau o bucată de vie ori un fânaţ. Unii ştiau să tragă folos şi învăţătorii pensionaţi, văduvele şi orfanii ajutoraţi, ne
din puţinul care-l aveau, în schimb alţii n-aveau spirit de putem crea o imagine despre sumele de bani alocate
întreprindere şi erau delăsători . pentru fiecare din aceste trei categorii sociale. Astfel, în
23
Fie că funcţionau în localităţi prospere, care le Protopopiatul Jebel erau doi învăţători pensionaţi cu câte
ofereau o remunerare consistentă, fie că deţineau şi alte 100 de florini şi două văduve ajutorate cu câte 84 de florini.
slujbe ori că proveneau din familii înstărite, unii învăţători În Protopopiatul Ciacova exista un învăţător pensionat
aveau o situaţie materială şi un nivel de trai care depăşea cu 100 de florini, o văduvă ajutorată cu 84 de florini şi
media veniturilor acestei categorii profesionale. De pildă, trei orfani sprijiniţi cu câte 25 de florini. În Protopopiatul
învăţătorul timişorean Traian Lungu, avea o situaţie Vârşeţ au fost pensionaţi doi învăţători cu câte 120 de
prosperă, de burghez înstărit . florini, două văduve au primit câte 84 de florini şi trei
24
Existau totodată şi învăţători a căror situaţie orfani au fost ajutoraţi, dintre care doi cu câte 50 de florini
materială se afla sub nivelul subzistenţei. Aşa a fost şi unul cu 25 de florini .
27
învăţătorul Ilie Amandia din Bucovăţ, a cărui moarte o Veniturile salariale ale învăţătorilor români timişeni
anunţă preotul Gheorghe Bălan, într-o şedinţă specială a au fost pe ansamblu modeste în a doua jumătate a veacului
Comitetului parohial, din 10 martie 1879. Din expunerea al XIX-lea. Ele variau de la o localitate la alta în funcţie
sa, reiese că acest învăţător a fost foarte sărac şi cu familie de potenţialul economic al fiecăreia, dar au cunoscut o
numeroasă, astfel încât nu a avut nici măcar o haină pentru sensibilă creştere spre sfârşitul aceluiaşi secol, ca urmare
îngropăciune. La 16 martie 1879, protopopul Meletie a eforturilor făcute de comunităţile româneşti de a se
Drăghici recomanda pe institutorul Nicolae Grofşorean acomoda prevederilor salariale înscrise în legislaţia şcolară.
ca învăţător provizoriu în Bucovăţ. Comitetul parohial nu Învăţătorii care şi-au diversificat aria ocupaţională sau
a acceptat această propunere, ci l-a rugat pe părintele G. care făceau parte din familii potente economic dispuneau
Bălan să suplinească postul de învăţător, cu speranţa că de venituri suplimentare. În marea lor majoritate însă,
până la deschiderea concursului, se va găsi un preparand pătrunşi de frumuseţea şi nobleţea profesiei, învăţătorii
care s-ar învoi să ia în căsătorie pe fiica răposatului români din comitatul Timiş s-au aflat în serviciul limbii
învăţător Ilie Amandia (Protocolul şedinţei Comitetului şi culturii naţionale, fără ca să pretindă o remuneraţie
parohial din 29 aprilie 1879). În spirit de solidaritate cu pe măsura sacrificiilor făcute. Ei au preferat să slujească
familia celui dispărut, preotul se obligă să-i cedeze întreg şcolile confesionale cu un salariu mai mic, decât şcolile
venitul obţinut din suplinirea postului învăţătoresc . comunale şi de stat, care deşi le ofereau o dotaţie mai
25
bună, îi înregimentau unui învăţământ străin de nevoile şi
22 I. Genţ, Administraţia bisericească, Oradea-Mare, aspiraţiile societăţii româneşti.
1912, p. 502.
23 Foaia diecezană, Caransebeş, XIII, 1898, nr. 3, din 18 26 O. Ghibu, Viaţa şi organizaţia bisericească şi şcolară
ianuarie, p. 3-4. în Transilvania şi Ungaria, Bucureşti, 1915, p. 121; C. Petrescu,
24 I. D. Suciu, Emilia Lungu-Puhallo, Timişoara, Condiţia învăţătorului în şcoala poporală bănăţeană la sfârşitul
1939, p. 7. secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, în „Studii de istorie
25 Arhiva Mitropoliei Banatului, Fond cronici parohiale, a Banatului ( 1997-1998 )”, Timişoara, 2000, p. 296.
dosar Bucovăţ, nepag. 27 A.E.O.R.C., Fond şcolar, IV, act 36/1891, nepag.

Pag. 51