Page 56 - Morisena20_2020
P. 56

MORISENA, anul V, nr. 4 (20)/2020



        este cunoscut ca unul din documentele cele mai importante   II.  Ultimatumul  sovietic.  Dictatul  de  la  Viena.
        din istorie, mai ales când se discută despre conciliatorism şi  Tratatul de la Craiova
        slăbiciunile acestuia). Restul teritoriului cehoslovac a fost   I. Anul  1918,  început  dezastruos  pentru  poporul
        invadat şi anexat de Germania nazistă la 15 martie 1939.  român,  rămas  singur  în  faţa  inamicului  aliat  germano-
        Aceasta  a  fost  atitudinea  statelor  totalitar-revizioniste  austro-ungar  după    dezertarea  de  pe  linia  frontului  şi
        de  a-şi  impune  voinţa pretenţiilor  lor teritoriale  asupra  degringolada  armatei  ţariste  ruse  cauzată  de  revoluţia
        ţărilor mici şi mai puţin dotate din punct de vedere militar  bolşevică (comunistă), se încheie apoteotic la terminarea
        şi economic,  care erau anemic  sprijinite  în  demersurile  războiului, prin „Unirea cea Mare” a tuturor provinciilor
        politice  de  către  marile  puteri  democratice  occidentale:  româneşti:  Basarabia,  Bucovina,  Banat,  Crişana,
        Franţa şi Marea Britanie.                             Maramureş şi Transilvania cu Regatul României, formând
              Un actor  încă necunoscut  îşi făcuse apariţia pe  România Mare.
        scena din răsăritul Europei, în locul imperiului ţarist, dar a   Aşa  apare  pe  harta  Europei  şi  a  lumii:  „România
        cărui moştenire o revendica, şi anume, Uniunea Sovietică.  frumoasă şi rotundă ca o medalie” cum o numea marele nostru
        Odată cu recunoaşterea internaţională a ei, după anii 1930  geograf şi pedagog creştin al neamului, Simion Mehedinţi.
        îşi face tot mai pregnant prezenţa în problemele complexe  Noul stat modern a adoptat două legi fundamentale: Reforma
        ale  politicii  europene.  Se  conturau  în politica  secolului  agrară  –  30  iulie  1921  şi  Constituţia  –  29  martie  1923,
        XX două puteri majore, cu ideologii totalitare malefice:  cea  mai  democratică  din  întreaga  Europă  a  acelei  vremi.
        Germania  nazistă  şi  Uniunea  Sovietică.  Ambele  căutau  Reforma agrară a avut drept scop împărţirea pământului la
        să-şi impună influenţa şi să domine lumea cu ideologiile  ţărani, aceia care au fost ostaşi, participanţi direct la Primul
        lor. Germania nazistă promova ura de rasă, considerând  Război Mondial, iar Constituţia nou promulgată prevedea  o
        rasa germană  ariană, superioară celorlalte  rase  şi  etnii;  serie de legi cu caracteristici generale privind drepturile şi
        Uniunea Sovietică considera lupta proletariatului ca motor  libertăţile cetăţeneşti, votul universal, egal, direct şi secret.
        principal în evoluţia omenirii şi promova ura de clasă, adică  Astfel  statul  român  a  beneficiat  de  o  perioadă  de  linişte
        răsturnarea  de la putere  prin mijloace violente, a claselor  şi  aşezare  în  rosturile  sale  fireşti  şi  moderne,  cu  aspecte
        exploatatoare,  burghezie  şi moşierime, reprezentante  mai puţin plăcute  în  anii  1929-1930,  provocate  de  criza
        ale sistemului  capitalist  învechit.  În  goana  lor  după  economică mondială.
        expansiune, dominare şi sfere de influenţă, având la cârma   Relativa linişte şi pace  a ţării noastre, dar şi a Europei
        lor doi dictatori feroce, fără scrupule, (Iosif Visarionovici  în general, avea să se încheie rapid, după retragerea statelor

        Stalin, secretar general al Partidului Comunist al Uniunii  revizioniste din Liga Naţiunilor, urmată de reînarmări şi
        Sovietice şi Adolf Hitler cancelar şi fuhrer al Reichului  pretenţii teritoriale. România se afla în vara anului 1940
        nazist) cu toate  că opoziţia  ideologică  dintre  comunism  la finalul unui îndelungat proces de deteriorare progresivă
        şi nazism părea ireconciliabilă, la un moment dat, în vara  a  situaţiei  internaţionale  a  ţării,  potrivit  şi  conjuncturii
        anului 1939, interesele lor au coincis şi au hotărât să-şi  evenimentelor externe care s-au succedat cu repeziciune
        împartă  zonele  de  influenţă.  Astfel  a  luat  fiinţă  Pactul  în anii 1938-1940. Toată încrengătura politică făcută prin
        Ribbentrop-Molotov  (după  numele  celor  doi  miniştri  de  tratate şi acorduri cum ar fi: Mica Înţelegere sau Înţelegerea
        externe  ai  Germaniei  naziste  şi  Uniunii  Sovietice  care  Balcanică,  sprijinite  de  Marile  Puteri  occidentale,  în
        au semnat  actul, cunoscut  şi ca  Pactul  Hitler-Stalin),  special de Franţa, de a-şi asigura pacea şi graniţele statale,
        un tratat de neagresiune între cele două state, semnat la  în realitate au căzut prin Acordul de la München (29/30
        Moscova în data de 23 august 1939. Acesta este „un altfel  septembrie 1938) şi a fost total distrusă prin înţelegerea
        de 23 august”, dată atât de nefastă în istoria modernă a  germano-sovietică din 23 august 1939. Cu mare greutate
        poporului român. Acest pact de neagresiune conţinea  şi un  se pot afla în analele trecutului nostru istoric perioade mai
        protocol adiţional secret, nepublicat, în care cele două părţi  primejdioase şi grave, mai dureroase ca acelea din vara
        semnatare  îşi  împărţeau zonele de influenţă. Semnarea  anului  1940.  Prin  încheierea  pactului  sovieto-german,

        acestui pact punea capăt perioadei de pace de după Primul  izolarea României era complet desăvârşită. După  Acordul
        Război Mondial. La numai o săptămână şi două zile de  de la München, în primăvara anului 1939, existenţa statului
        la semnarea lui, pe data de 1 septembrie1939, începea al  cehoslovac înceta de facto prin anexare totală la Germania,
        Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei de către   iar alianţa (înţelegerea) dintre Cehoslovacia, Iugoslavia şi
        Germania nazistă. În data de 17 septembrie 1939, trupele  România devenea caducă. Urmează o perioadă de acalmie
        sovietice intră în Polonia pentru a desăvârşi înfrângerea  pe frontul de vest (octombrie 1939-mai 1940), numită şi
        ei şi a-şi lua partea de pradă prin înţelegerea convenită  în  „războiul ciudat”, după care reîncepe ofensiva spre Franţa
        data de 23 august 1939.                               a armatei şi blindatelor naziste, când se profilează victoria



        Pag. 54
   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61