Page 57 - Morisena20_2020
P. 57

Revistă trimestrială de cultură istorică



        germană, acompaniată de concentrări de trupe sovietice la  Germania nazistă  era  principalul  beneficiar  al  lui  prin
        graniţa de pe Nistru. Capitularea Franţei (22 iunie 1940) în  faptul  că a câştigat suportul militar simultan al celor
        faţa Germaniei naziste a dat un imbold guvernului sovietic  două ţări semnatare, cum, de altfel, s-a şi întâmplat pe
        de a trece la acţiune având în vedere anexa secretă a pactului  data 22iunie 1941 prin atacul  împotriva U.R.S.S.(planul
        semnat pe data de 23 august 1939. Astfel că la orele 10  Barbarosa).
        seara, în ziua de 26 iunie 1940, ministrul plenipotenţiar   Iar ca să fie o încoronare a nenorocirilor suferite
        al României, ambasadorul Gheorghe Davidescu, a primit  de  ţara noastră  şi poporul român,  Bulgaria,  vecina  de
        o notă ultimativă din partea guvernului sovietic, semnată  la  sud  de  Dunăre,  avea  şi ea pretenţiile ei teritoriale,
        de  Viaceslav  Molotov,  ministru  de  externe  al  U.R.S.S.,  bineînţeles,  după  discuţiile  purtate  cu  guvernul  nazist
        prin care se cerea cedarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord  german. Astfel că s-a ajuns la negocieri şi la semnarea
        statului sovietic. Adăugarea de cedare a Bucovinei de Nord  unui tratat, la Craiova, capitala Olteniei. Tratatul de la
        în nota ultimativă era justificată de guvernul sovietic ca  Craiova între România şi Bulgaria a fost  semnat pe data
        o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei  de 7 septembrie 1940 , act prin care se ceda statului vecin
        mari  pierderi  suferite  de  U.R.S.S.  prin  dominaţia  de  22  „Cadrilaterul”, adică partea  de sud a Dobrogei format
        de ani ai României în Basarabia. După un schimb de note  din cele două judeţe, Durostor şi Caliacra. Cadrilaterul,
        între statul  român  şi cel sovietic, urmează a doua notă  numit  şi  „Zlatna  Dabrugea”  (Dobrogea  de  Aur  în
        a  guvernului  sovietic  (27  iunie1940) prin  care  se cerea,  limba bulgară) a aparţinut României în urma păcii de la
        imperativ, ca trupele române să evacueze teritoriu în decurs  Bucureşti (semnat la 10 august 1913)  în urma ultimului
        de 4 zile începând cu data de 28 iunie 1940 (orele 14, ora  război  balcanic.  Prim  delegat  la  această  întâlnire  a
        Moscovei). În urma a două consilii de coroană ţinute de  fost  Alexandru  Cretzianu  împreună cu alţi membri ai
        regele Carol al II-lea, pentru a nu escalada conflictul, statul  delegaţiei  române,  desemnaţi  de  ministrul  de  externe
        român cedează şi părăseşte  aceste două  ţinuturi româneşti.  Mihail Manoilescu. Acesta le-a dat instrucţiuni speciale,
              A  fost  însă  primul  pahar  al  suferinţelor  şi  vorbind însă  despre cedarea Cadrilaterului ca de un lucru
        necazurilor  ce  urmau  să  se  succeadă  în  lanţ.  Ungaria,  impus căruia nu trebuie să i se opună. Spre onoarea lui,
        susţinută  de  Germania  nazistă  şi  Italia  fascistă,  Alexandru Cretzianu a refuzat semnarea lui.
        neîmpăcată  cu  prevederile  tratatului  de  la  Trianon  (4   Tragedia raptului teritorial suferit de România şi
        iunie  1920)  avea  mari  pretenţii  asupra  Transilvaniei  poporul român a fost imensă, de proporţii gigantice prin
        (Ardealului). Guvernul de la Budapesta, văzând succesul  pierderea a mai bine de o treime din teritoriul naţional,
        Moscovei, a fost determinat de acest fapt să ceară şi el  resimţită în toate  straturile şi categoriile  sociale. În urma
        revizuirea graniţelor cu România. Germania însă, cu toată  acestor  modificări de graniţe a urmat un exod de populaţie

        capitularea Franţei, angrenată încă în război cu Anglia,  de sute de mii de persoane mai ales din Basarabia spre
        era interesată să păstreze pacea în regiune, deoarece avea  noua graniţă stabilită  pe  Prut,  dar  şi  de  românii  din
        nevoie  de  exporturile  venite  din  România  şi Ungaria  Ardeal care  nu mai voiau să simtă pe pielea lor rigorile
        pentru necesităţile sale de război. Ungaria, ca de altfel  unei administraţii orgolioase şi posesive ca cea maghiară
        şi Bulgaria, au fost aliatele Germaniei în Primul Război  şi pe care o înduraseră câteva  secole la rând. La sud,
        Mondial, fapt apreciat de Hitler, în timp ce România a  în Dobrogea, aromânii recent stabiliţi în Cadrilater după
        fost mai bine de două  decenii  „aliatul hotărât şi activ”  pacea de la Bucureşti şi care  îşi părăsiseră  locurile natale
        al oponenţilor  Reichului  german.  Astfel,  s-a  sugerat  din nordul Greciei (Pind şi ţinuturile Macedoniei) într-un

        un arbitraj, care, de altfel, a şi fost impus de Germania  alt exod de proporţii masive, erau nevoiţi  să plece spre
        nazistă şi Italia fascistă, având loc la Viena în data de 30  alte meleaguri, la nord de Cadrilater pentru a-şi păstra
        august 1940, cunoscut sub denumirea de Dictatul de la  limba şi identitatea etnică, de origine latină.
        Viena.  În prezenţa miniştrilor  de  externe:  Joachim  von   În acele zile de dureroasă amintire s-a petrecut un
        Ribbentrop  şi Galeazzo Ciano, reprezentanţii Germaniei  caz, care, prin dramatismul manifestării lui e vrednic de
        şi  Italiei  drept  garanţi  ai  arbitrajului,  s-a  semnat  textul  asemănarea cu o tragedie antică. Este cel al marelui istoric
        dictatului  prin  care  România  a  fost  silită să  cedeze  şi profesor Nicolae Iorga. După ce s-a opus vehement în
        Ungariei  aproape  jumătate  din  teritoriul  Transilvaniei  consiliile de coroană împotriva cedării Basarabiei, cât şi
        (43492  km ).  Ministrul  de  externe  Mihail  Manoilescu,  al Ardealului de Nord, cerând rezistenţa cu arma în mână
                  2
        şeful delegaţiei româneşti, văzând harta ce i se prezenta,  în faţa inamicului, după dictatul de la Viena din 30 august
        cu  trupul  sfârtecat al  ţării al cărei  destin  se  juca  în  1940, a ţinut în aula universităţii din Bucureşti un discurs
        acele  teribile  momente  de  maximă  tensiune,  a  leşinat!  fulminant  despre  drepturile  româneşti asupra teritoriilor
        Consecinţele  imediate ale dictatului au fost următoarele:  cedate. „…Şi lacrimi mari, adânci, curgeau în barba aceluia



                                                                                                           Pag. 55
   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62