Page 58 - Morisena20_2020

MORISENA, anul V, nr. 4 (20)/2020

care a fost apostolul renaşterii noastre naţionale”, spunea Dr. Ionel Bota
reputatul critic, scriitor şi istoric literar George Călinescu, (Oravița)
prezent la respectivul eveniment. Încărcătura istorică şi
emoţională a unor astfel de evenimente, petrecute în mai Priorităţi tehnice româneşti în
puţin de trei luni din vara tragicului an 1940, e imensă şi este
reflectată în mii de studii istorice, documente, conferinţe, civilizaţia Europei
simpozioane, dar, fireşte, şi în literatură.
Unul din marii noştri poeţi cu înfăţişare de călugăr Scurtă istorie a celor dintâi căi
isihast, cel care avea să sufere şi în zarca Aiudului după
„eliberarea ţării de către glorioasa armată sovietică” şi ferate din România actuală:
instaurarea la putere a regimului comunist autohton, Vasile
Voiculescu, prevestind cumplitele vremi, încheia poezia Oraviţa-Baziaş (1854)
de o măreţie tragică intitulată „Amurg ardelenesc” cu
următoarea strofă: şi Oraviţa-Anina (1863)
„Amurgul uriaşa icoană bizantină
O spânzură pe-ntregul perete spart al ţării; Abstract: Based on new documentary and
Gol şiroind de sânge, de visuri şi lumină bibliographical information, this study is a brief history
Stă răstignit Ardealul pe crucea-ntunecării.” of the first railway line in Romania’s current history,
Alt „damnat” al literaturii române, mare poet şi the Oravița-Baziaș route (1854), and the first mountain
scriitor, Vintilă Horia, veşnicul exilat din spaţiul natal şi railway, Oravița-Anina (1863).
etnic spre alte meleaguri, premiat de Academia Franceză cu
premiul Goncourt pentru romanul „Dumnezeu s-a născut Keywords: the first railway junction in current
în exil” (Dieu est ne in exil, Editura Fayard, Paris, 1960) în Romania, Oravița railway station, the first railway line,
poezia „Rugăciune pentru rănile ţării” referitoare la acel the first mountain railway, the first railway station, the first
tragic an 1940, spunea: viaducts, the first railway tunnels
„Nu dă Doamne, nici unui duşman 1. Oraviţa, primul nod feroviar din istoria
Suferinţa noastră dintr-un an… românilor. Ideea unei reţele feroviare în Banatul
Şi înalţă din puterea gliei
Chipul cel rotund al României.” marilor resurse ale subsolului şi dezvoltării mineritului
Un popor este viu şi îşi arată faptele sale cât poartă şi metalurgiei de după 1718, se integra planurilor
în sine sentimentul naţional. Iar sentiment naţional înseamnă: specialiştilor Curţii de la Viena menţionate în faimosul
compendiu Budweiss-Kerschbaum din 1828 sau cuprinse
1
limbă, tradiţie, credinţă, cultură, toate legate de spaţiul
geografic unde el, fizic şi psihic se manifestă. Aşa că este firesc în paragrafele programului Donau Dampfshiffahrt
2
şi natural ca un popor să-şi apere cu întreaga sa fiinţă teritoriul Gesselschaft din 1829, coordonat de ducele Augustin
moştenit şi însuşit, unde el îşi cultivă şi adună propriile valori Longen de Lobkowitz, consilier aulic.
La discuţiile asupra acestui program iau parte
spirituale şi materiale. De aceea 1940 reprezintă anul cel mai împăratul Francisc II (din 6 august 1806, Francisc I)
tragic din istoria modernă a poporului român, când i-a fost
mutilată o parte din fiinţa sa naţională. (1792-1835), cancelarul Metternich, delegaţia bănăţeană
alcătuită din: Ion Constantini, „bürgmeister”-ul urbei,
Bibliografie: Prokop Lhotka de Zmislov, trezorier aulic, preşedintele
Tribunalului Montanistic, Michael Orthmayr, directorul

Cristian Popişteanu – România şi Antanta monetăriei din Ciclova Montană, arhitectul şi inginerul Ion
Balcanică, Editura politică, 1971. Niuni, inginerii Ferdinand Oberth şi Anton de Medveczky,
Florin Constantiniu – O istorie sinceră a poporului pictorul Anselm Wagner care execută schiţele, hărţile,
român, Editura Univers enciclopedic, 1997. imaginile grafice, Antoniu Bernhoffer, Johann Hoffmann
Gheorghe Buzatu, Ioan Scurtu – Istoria Românilor şi Francisc Thaler din Sasca Montană, Francisc Raymann
în secolul XX. 1918-1948, Editura Paideia, 1999. din Dognecea, Urban Seidl din Ciclova Montană, contele
Vasile Voiculescu – Poezii, Editura Biblioteca Mathias Breuner reprezentând comunitatea minieră Anina.
pentru toţi, 1983. Lucrurile vor fi însă o realizare ceva mai târzie.
Vintilă Horia – Cartea omului singur, Editura În anul 1837, inginerul geolog Anton von
Pavel Suru, București, 1941. Maderspach, originar din Oraviţa, constituie o echipă
de studiere a zonei montane cărăşene, echipă care să
stabilească, în linii generale, posibilităţile de traversare

Pag. 56