Page 64 - Morisena20_2020

MORISENA, anul V, nr. 4 (20)/2020

Mândrie a tehnicii autohtone, calea ferată Anina – imperiul DACO-ROMAN, s-a construit peste aceste
Oraviţa îşi are locul binemeritat în paginile istoriei locuri istorice, ASISIS (Aizizis-n.n), CAPUT BUBALI
feroviare mondiale. până la TIBISCUM azi linia REŞIŢA – CARANSEBEŞ,
o cale ferată pentru a transporta mai uşor produsele
8. Alte contribuţii bănăţene la istoria feroviară Româneşti din judeţul Caraş spre Capitala României,
românească. Din punct de vedere al acoperirii teritoriului BUCUREŞTI” .
29
prin comunicaţii feroviare, Banatul reprezintă un model Cum inaugurarea căii ferate Reşiţa-Caransebeş

pentru toate provinciile româneşti . Din 1891, statul coincide cu pregătirile dedicate aniversării Teatrului

21
maghiar răscumpără de la StEG, cu 9.598.560 forinţi , Vechi, la 120 de ani din existenţa sa, Sim. Sam. Moldovan
22
cele două tronsoane de cale ferată Oraviţa – Baziaş şi încerca să-l atragă şi pe ministrul Richard Franasovici între

Oraviţa – Anina. Eficienţa transportului în acest sistem posibilii sponsori ai cărţii sale de „circa 400 de pagini”.
a generat, firesc, alte dezvoltări ale reţelei feroviare „Această lucrare – scrie monografistul într-un memoriu
bănăţene: Timişoara – Caransebeş, inaugurată la 23 adresat ministrului – se face pentru sărbare aniversărei de
octombrie 1876, Caransebeş – Orşova intrată în funcţiune 120 de ani a(i) Teatrului din Oraviţa care este cel mai vechi
la 20 mai 1878, Orşova – Turnu Severin, o primă legătură teatru din România”. Cartea cuprinde „ toate evenimentele
cu ţara-mamă, la 1 mai 1879, Berzovia – Reşiţa, la 10 culturale, sociale şi economice ai (sic) oraşului
februarie 1909 cu poduri peste Caraş, făcute la Reşiţa şi Oraviţa (…)”. Oraviţa neavând, însă numai primul teatru
Oraviţa – Berzovia, la 28 noiembrie 1909, finalizată în din Ţară ci şi prima cale ferată, construită în anul 1846 –
1913. Asfel că, în 1910, din totalul reţelei de cale ferată din descrierea drumurilor, comunicaţiilor are să fie un capitol
aceste provincii româneşti ale fostului imperiu dualist 9,56 însemnat în cartea mea”. Se mai spune că „(…) drumurile
% reprezintă potenţialul bănăţean în domeniu . Statul romanilor au fost construite paralel nu numai cu prima ci
23
austriac răscumpără căile ferate în 21 octombrie 1908 . şi cu cea mai recentă cale ferată Reşiţa – Caransebeş”, că
24
Activitatea pe calea ferată e importantă. În prima jumătate inaugurarea acestui tronson, la 1937, e prilejul unei fericite
a anului 1902, plăţile StEG pentru feroviarii Oraviţei se coincidenţe cu anul 1846, al inaugurării traseului Oraviţa
cifrau la 232,20 coroane, în a doua jumătate – 306,21, la – Baziaş, şi se insistă pe sprijinul ministrului în tipărirea
Steierdorf – 382,59, respectiv 339,94 coroane . cărţii: „Pentru a putea edita această carte în forma estetică
25
În 1937, o nouă cale ferată lega acum Reşiţa de cu clişeuri (sic), facsimili (sic) de documente şi hărţi
Caransebeş, adăugându-se mai vechilor tronsoane Oraviţa necesare, precum şi cu biografia creatorilor operilor mari
– Berzovia şi Berzovia – Reşiţa. Ea era o realizare a ale judeţului Caraş cu onoare rog să binevoiţi a-mi acorda
guvernului liberal, ministrul care deţinea portofoliul ajutor pentru editarea acestei lucrări”. 30
comunicaţiilor, Richard Franasovici, participând la
inaugurare după ce orăviţeni organizaseră o frumoasă 9. Scurt bilanţ bibliografic. Multe informaţii şi
şi entuziastă primire. S-a păstrat ciorna discursului de documente despre trecutul reţelei feroviare s-au păstrat
întâmpinare a delegaţiei oficiale, cuvinte şi fraze din până azi datorită unor oameni devotaţi meseriei lor. În
care, firesc, răzbate orgoliul priorităţilor locale în istoria 1931, Pavel Bicleni era mecanic de pompe la Depoul
naţională. Mai întâi, ţinutul Căraşului e lăudat, fiindcă C. F. R. Oraviţa dar avea în grijă şi arhiva, atunci
31
„istoria Românilor începe pe pământul judeţului Caraş / puţin cercetată de istorici, ne spune ginerele său, Ioan
cu intrarea lui TRAIAN ÎN DACIA” . Apoi continuitatea Crăiniceanu. În 1937, N. Leanca, şeful „Regiei Autonome
26
în „prioritatea” domeniului: „(…) construirea drumurilor C. F. R. Oraviţa”, organizează arhiva pentru cercetare şi tot
din judeţul Caraş de către legiunile lui Traian se repetă el, la 1948, o salvează de la distrugere, ducând-o la Anina.
prin construirea căilor ferate sub îngrijirea Ministrului Un controlor de cale ferată, (?) Paul, având colaborarea
Comunicaţiilor, Richard Franasovici” . Prioritatea e directorului de liceu Petricoane-Drugărin, se gândeşte
27
şi europeană fiindcă se precizează în documente, „cea chiar la un anuar al căilor ferate orăviţene în anii celui de-al
dintâi cale ferată din S-E Europei (…) s-a construit de Doilea Război Mondial. Că această mărturie de inteligenţă

către Austrieci încă în anul 1846, pentru a transporta tehnică română şi europeană a însemnat un pas înainte

produsele noastre din Oraviţa la portul Dunărei, Baziaş, cu în dezvoltarea şi modernizarea sistemului transporturilor
direcţia spre Viena”. În continuare, „în timpul Ungarilor, feroviare o demonstrează interesul constant manifestat de
s-a construit de la Oraviţa până la Berzovia, peste cetăţile specialişti, mai ales în legătură cu această cale ferată
istorice ARCIDAVA şi CENTUM PUTEA o cale ferată de munte Oraviţa – Anina. În 1865, de pildă, Auguste
pentru transportul produselor noastre la Buda-Pesta” . În Perdonnet dedică două capitole din lucrarea sa Traité
28
fine, „astăzi (1936-1937 - n.n) după 2000 de ani a reînviat élémentaire du chémins de fer căii ferate bănăţene. În 1876,

Pag. 62