Page 56 - Morisena7_2017

MORISENA, anul II, nr. 3 (7)/2017

Dr. Elena Gheorghina Băran tavă“. Într-una din zilele obişnuite de consultaţie a intrat
(Băile Călacea) în cabinetul meu o doamnă distinsă, în jur de 60 de ani, pe
nume Milicic Aurora, vizibil foarte emoţionată. Crezând
O filă din istoria Băilor Călacea că este vorba de o problemă medicală mai delicată mi-am
început anamneza cu mult tact. Am aflat atunci adevăratul
- Gheorghe Onodi - 24 de ani în motiv al stării doamnei: era fiica dlui Onodi şi nu mai
fusese în staţiune din anii ’70, de când tatăl dânsei fusese
slujba celor suferinzi - nevoit să demisioneze de la conducerea staţiunii. Cele
mai frumoase amintiri din copilăria doamnei Milicic erau
legate de clipele petrecute în staţiune, alături de tatăl ei.
Istoricul Băilor Călacea începe din mijlocul secolului
XIX, când localitatea Calacea ajunge în posesia baronului
Simon Georg Sina de Hodoş şi Chizdia şi va fi moştenită
de fiica sa, Iphigenie, contesă
de d’Hartcourt. Aceasta va
face primele foraje balneare
şi primele analize ale apelor
termale. În anul 1909,
domeniul va fi vândut lui
Stefan Keller din Orţişoara.
Partea din domeniu
denumită Pusta-Mare sau
Iphygenia Maior va deveni
ulterior Staţiunea Băile
Călacea (sau Băile Termale
Keller) (1). Construcţia
primelor stabilimente balneare şi dezvoltarea forajelor Băile Călacea- personal medical şi pacienţi împreună
pentru captarea apelor termominerale s-a realizat înainte
de Primul Război Mondial. Dezvoltarea staţiunii a Cine a fost Gheorghe Onodi? Iată ce ne spune
continuat şi în perioada interbelică, în anii ’30 realizându- fiica dânsului:
se investiţii importante în baza de tratament, spaţii de „Tatăl meu s-a născut în satul Bicăcel, comuna
cazare şi alimentaţie. Efectele curative ale apelor termale Lăzăreni, jud. Bihor, la data de 30 martie 1924, unde a
de la Băile Călacea au început să fie recunoscute pe plan şi absolvit şapte clase primare. Judeţul în care s-a născut
naţional, dar şi internaţional. fiind unul dintre cele mai sărace în acele vremuri, familia
Din păcate, datorită conjuncturii premergătoare celui a hotărât ca el să vină la Timişoara, unde locuia sora
de-al Doilea Război Mondial şi în timpul acestuia staţiunea mamei. Aici a urmat şcoala profesională, învățând
suferă un regres. După reforma agrară din 1946 staţiunea meseria de strungar. După 23 august 1944, s-a angajat
este predată statului, mai precis unei ferme agricole de stat, la atelierele principale C.F.R Timişoara. S-a căsătorit
majoritatea clădirilor urmând să funcţioneze ca magazii, cu mama, Bock Olga, în 1945, și au avut trei copii:
grajduri şi ateliere. Alexandru (1945), Aurora (1951) şi Nicolae (1954). În
În anul 1951, în baza unei hotărâri a consiliului de 1947, dupa terminarea stagiului militar, a fost reangajat,
miniştri din acea perioadă s-a hotărât ca această fermă iar mai apoi trimis cu scoatere din producţie cu diferite
să fie transformată în Staţiune Balneară şi cedată secţiei sarcini pe linie de partid (P.C.R.) în regiunea Banat. La
sanitare a judeţului Timiş. 10 februarie1954 a fost numit director administrativ la
La 10 februarie 1954 la conducerea Băilor Călacea Staţiunea Balneară Călacea.“
a fost numit un nou director administrativ în persoana Se pare că începuturile la Băile Călacea nu au fost
domnului Gheorghe Onodi. deloc uşoare pentru domnul Onodi, care trebuia să se
Auzisem acest nume pomenit adeseori de către familiarizeze cu problemele administrativ-gospodăreşti
două dintre asistentele mele, care îşi începuseră meseria ale acestui loc, ce avea mai mult un aer de fermă agricolă,
în staţiune prin anii ’70: „pe vremea lui Onodi făceam şi să-l aducă la standarde de staţiune balneară. Iată ce
aşa....“ sau „pe vremea lui Onodi aveam asta... şi asta...“. consemnează chiar dânsul (2): „ În anul 1954 existau 10
Acest nume era pomenit mai des decât al medicilor cu vile dărăpănate, fostele magazii şi ateliere, nu exista nici
care colaboraseră. Doream să cunosc mai multe despre un mobilier, gard de protecţie, lumină electrică, apa se
această persoană care a condus Băile Călacea în perioada aducea cu sacaua, nu exista cantină, canalizare şi instalaţii
de maxim reviriment postbelic. Din păcate, nu am găsit sanitare, nu exista un drum de acces practicabil, nu era nici
surse de informare satisfăcătoare. Aceasta până anul trecut telefon, exista numai un izvor cu apă termală cu câteva
când informaţia a venit la mine, cum se zice servită „pe văni unde se făcea baie în mod neorganizat şi empiric.“

Pag. 54