Page 62 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

MORISENA, anul III, nr. 1 (9)/2018

slujbei Logodnei, dar fără primirea Tainei Cununiei.“, scrie Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă
preotul basarabean Iulian Raţă, parohul bisericii „Sfânta Tre- „Andrei Șaguna“ din Sibiu, care declara în anul 2006, la o
ime“ din satul Lucășeuca, raion Orhei, unul dintre cei mai conferinţă personală ţinută la Timişoara: „Acuma este drept
activi internauţi teologi români. că, din păcate, vocea comunităţilor este tot mai nesigură,
La recensământul care a avut loc în România în anul când nu-i tăcere complice. Oamenii vin la Biserică numai
2002 a fost cercetat şi fenomenul stării civile de fapt, cea ca să aibă de unde pleca, uneori. Nu vin să schimbe ceva,
care evidenţiază dacă persoana intervievată trăia sau nu în să se transforme, să simtă că trăiesc ceva cu totul şi cu totul
uniune consensuală, aici fiind vorba de persoanele care „au deosebit. Or, dacă iau Banatul - acuma mă iertaţi că v-atac
declarat că locuiesc, trăiesc (convieţuiesc) cu un/o parten- acasă, dar existau cărţi vestite pe această temă! În vremea
er/parteneră, fără forme legale de căsătorie, având o reşed- studenţiei mele, citeam la vlădici vestiţi ai Banatului, care
inţă comună cu partenerul/partenera, indiferent de starea vorbeau despre plaga mare a concubinajului în Banat.“
civilă legală declarată. Astfel, majoritatea celor care trăiesc În drumurile mele pentru elaborarea lucrării „Mic
în concubinaj sunt cei care nu au fost căsătoriţi niciodată, Atlas al judeţului Timiş“, o sumară monografie timişeană,
în număr de 609.121 de persoane.“ (Ziarul creştin am poposit şi în comuna Liebling, localitate înfiinţată în
„LUMINA“, 21.02. 2011). anul 1786 prin colonizarea etnicilor germani. Între anii 1941
Pertinentă e şi explicaţia preotului Marius Daniel şi 1977, germanii din Liebling au plecat în masă din ţară, lo-
Ciobotă, Prof. Dr. la Seminarul Teologic „Chesarie Episcop- cul lor fiind luat de români. Dacă la recensământul din 1941
ul“ din Buzău, cu privire la creşterea numărului de cupluri ti- erau peste 4.000 de şvabi, la finele anilor ‘70 rămăseseră
nere care aleg să vieţuiască necununate, preferând să rămână în sat sub 1.000. Un nou val de emigrări s-a petrecut după
căsătorite doar civil: „Motivele, spun ei, ar fi nu mai cele de 1990, în 1992 mai fiind înregistraţi în aşezare doar 57 de
ordin material: lipsa momentană a resurselor financiare, pri- cetăţeni de origine germană... Conform paginii web create
oritatea carierei etc. O inerţie a stereotipiei de gândire atee, de foştii „lieblingeri“, cei mai mulţi au ajuns în Germania
probabil neconştientizată, îi face să-şi motiveze astfel opţi- (2.700), S.U.A. (1.245), Canada (870), mai puţini în Bra-
unea. Ba chiar un nou trend social importat din mediile desa- zilia (90 de persoane), Australia (4), Africa de Sud (5) şi
cralizate ale Occidentului, preferat mai cu seamă de vedete, Argentina (2). Numărul total de şvabi din Liebling plecaţi în
promovează chiar disoluţia instituţiei familiale. lumea întreagă ar fi de peste 5.700 de personae!
Lipsa de urmaşi, depopularea, sunt fenomene întâlnite Preotul Ieremia Oancea a slujit comunitatea ortodoxă
în mai toată România contemporană. La care s-a adăugat în românească din Liebling de la 1 iulie 1984. A văzut o parte
Banat şi plecarea masivă din ţară, îndeosebi după anul 1989, din nemţi plecând, imediat după Revoluţie: „După 1990 au
a zecilor de mii de şvabi, populaţie de origine german, atât plecat 250 de familii. Primul care a dat semnalul a fost preotul
din Banatul montan, cât şi din cel de pustă. Un fenomen lor, Erwin Glockner, care s-a dus în Germania. Au plecat şi
aparte este cel al alienării, mai puţin întâlnit în Banat, dar restul imediat după el“, îşi aminteşte părintele.
existent şi aici, şi anume plecarea la muncă în străinătate a Românii care s-au stabilit în Liebling în ultimele de-
unuia din părinţi sau chiar a amândurora, copiii rămânând cenii pare că au moştenit ceva neaşteptat de la şvabi: traiul în
în grija bunicilor, fiind lipsiţi astfel de dragostea părinteas- concubinaj. „E un model german, aşa făceau şvabii din sat:
că, de supravegherea părinţilor şi de sfaturile lor folositoare. preferau să stea împreună mai multă vreme, să vadă cum se
Şi e vorba, la nivelul ţării, de sute de mii de copii aflaţi în înţeleg în timp. În ultimii ani au venit la mine perechi ca să le
această situaţie dramatică! cunun, dar le-am spus tinerilor că fără certificat de căsătorie
Prof. Univ. Dr. Dan V. Poenaru (IMF „Victor Babeş“ de la primărie nu se poate. Pe puţini am reuşit să îi conving
- Timişoara), consemna faptul că „Demografia a ajuns o pro- să se căsătorească cu acte în regulă. Sunt vreo 70 de cazuri de
blemă de siguranţă naţională“, iar cu privire la judeţul Timiş familii care trăiesc în concubinaj din totalul de 600. Cununiile
domnia-sa sublinia situaţia îngrijorătoare de aici: „În judeţul sunt în scădere. În anul 2008 - am avut 35 de botezuri, 23 de
Timiş s-a instalat, la ora actuală, procesul de îmbătrânire de- înmormântări şi numai 15 cununii“, povestea părintele Iere-
mografică. Se constată un nivel constant mic al natalităţii. mia Oancea din Liebling în vara anului 2009...
În anul 2015, în judeţul Timiş s-au născut 8.519 copii, dar Părintele Oancea a slujit comunitatea ortodoxă
în acelaşi an s-au înregistrat 8.789 de decese naturale, cu românească din Liebling vreme de 32 de ani, până în decem-
vârsta medie la încetarea vieţii de 71,85 ani“. Profesorul brie 2016. A rămas să ducă mai departe misiunea de a sfârşi
considera că în rezolvarea acestei situaţii trebuie să se im- ridicarea bisericii din comună preotul paroh Ionuț Dănuț
plice atât Guvernul României, Academia de Ştiinţe Medicale, Mania, iar „restaurarea familiei în drepturile ei sacrosancte“
Biserica Ortodoxă Română, cât şi societatea civilă („Re- rămâne un deziderat firesc şi azi, aşa cum a fost şi-n vremea
naşterea bănăţeană“, 22.09.2017). părintelui teolog Gheorghe Cotoşman...
Că probema concubinajului preocupă şi în prezent
B.O.R.-ul o dovedesc şi cele spuse de Părintele Profesor Dr. Prof. Dinu Barbu

Pag. 60