Page 4 - Morisena15_19
P. 4
MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019
O succintă secvenţă a studiului este dedicată ocupării des Serbes de Hongrie (Paris, 1919), susţine că sârbii sunt
Banatului de către turci şi o alta cuceririi acestuia de locuitori mai vechi ai Banatului decât românii. În continuare,
către imperialii austrieci. În perioada ocupaţiei otomane, scrie despre „legăturile ierarhice ale bisericii române din
Cotoşman se opreşte asupra răscoalei împotriva turcilor din Banat cu sârbii” , dovedindu-se foarte bine informat
17
anul 1594, condusă de „vlădicul român Teodor – un urmaş în acest domeniu. Înscriindu-se în direcţia istoriografiei
12
al episcopului Sava de Ionopolea, ajutat de căpitanii: Doţian româneşti din perioada interbelică, în care exista tendinţa de
Ioan de Lugoj, Petru Moisul şi de un oarecare Iancu” . prezentare în culori sumbre a soartei românilor din perioada
13
Trei capitole sunt dedicate demografiei etnice din Banat. În ocupaţiei austriece, Cotoşman consacră un capitol al
primul, el se referă la prezenţa ungurilor în Banatul Timişan : lucrării „politicii Habsburgilor şi colonizării Banatului cu
18
14
„Adevărul istoric cum că elementul unguresc în Banat până germani, nedreptăţirii şi alungării elementului românesc”
19
la dominaţia turcească era dispersat – scrie Cotoşman – şi că din această provincie.
el s-a redus exclusiv numai la cele câteva sute de proprietari Lucrarea Episcopia Mehadiei din Banatul Severinului
de pământ şi domni din fruntea administraţiei, îl recunoaşte de dr. Gheorghe Cotoşman a apărut în „Revista Institutului
însuşi istoricul maghiar Borovsky” . În capitolul Imigrarea Social Banat-Crişana”, nr. 2, Timişoara, 1943. Acesta
15
sârbilor în Banat, prezintă colonizările succesive, de-a este un studiu foarte bine documentat (poate pe alocuri
lungul timpului, ale unor grupuri din această populaţie, în prolix , făcându-se uneori risipă de erudiţie, invocându-
20
teritoriul dintre Mureş-Dunăre şi Tisa şi polemizează cu se argumente de ordin istoric, geografic, lingvistic), în
istoricul sârb Iovan Radonić , care, în lucrarea sa, Histoire care autorul prezintă în mod ipotetic împrejurările în
16
12 „Vladică” este un termen arhaic (învechit) cu care Academiei de Științe și Arte a Serbiei (en.wikipedia.org/wiki/
este desemnată o persoană care deține funcția ecleziastică de Jovan_Radonić).
episcop, un titlu onorific folosit ca formulă de adresare către 17 Gheorghe Cotoşman, op. cit., p. 114-131.
episcopul ortodox în tradiția rusească, românească, sârbă, 18 Membrii ai Casei de Habsburg, o puternică dinastie
bulgară și macedoneană. Termenul slavon este o traducere care a domnit în Austria (între 1282-1918, ca duci din 1282,
a echivalentului grec „despotis”. Atât în greacă (despotis) arhiduci din 1453 și împărați din 1804), în Ungaria (între 1526-
cât și în slavonă (vladika), termenul este folosit în cadrul 1918, ca regi), în Boemia (între 1526-1618 și 1621-1918, ca
slujbelor liturgice, ca de pildă: „blagoslovi, vladiko” (slavonă) regi), în Croația (între 1527-1918, ca regi), în o parte a Italiei
și „evloghite, despota” (greacă), ambele expresii însemnând (din secolul XVI până în 1866, ca duci, mari duci, principi și
„binecuvântează, stăpâne”, căci cuvintele „blagoslovi” și regi), în Germania și Sfântul Imperiu Roman de Neam German
„evloghite” înseamnă „binecuvântează”, iar „vladika” și, (între 1273-1291, 1298-1308, 1438-1740 și 1745-1806, ca regi
respectiv, „despotis” au semnificația de „stăpân, domn, cârmuitor, și, respectiv, împărați), în Spania (între 1516-1700, ca regi),
stăpânitor, conducător”. În limba română, termenul «vlădică» în Portugalia (între 1780-1640, ca regi), în Transilvania (între
nu este folosit în slujbe, ci doar în unele forme de adresare, în 1691-1765, ca principi, și, între 1765-1867, ca mari principi),
special în mediul bisericesc, fiind considerat un arhaism (ro. în Imperiul Austriac (între 1806-1867, ca împărați) și Imperiul
orthodoxwiki.org/Vlădică; dexonline.ro/definitie/vladica). Austro-Ungar (între 1867-1918, ca împărați) etc. Numele
13 Gheorghe Cotoşman, op. cit., p. 82; Despre problema acestei dinastii vine de la castelul Habsburg (Habichtsburg),
aceasta, pe larg, documentatul studiu al cercetătoarei Cristina construită (în secolul XI) în Elveția (cantonul Aargau). Printre
Feneşan, Mişcările populare din 1594 din eyaletul Timişoara, în cei mai cunoscuți suverani din această dinastie se numără
„Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca”, următorii: Carol Quintul (rege al Spaniei, sub numele de Carol I
XXVII, Cluj-Napoca, 1985-1986, p. 99-136. [din 1516], și împărat romano-german între 1519-1555), Rudolf
14 Gheorghe Cotoşman, op. cit., p. 87-91. al II-lea (împărat romano-german între 1576-1612), Filip al II-
15 Ibidem, p. 88. Este vorba despre Samu Borovszky, lea (regele Spaniei, între 1556-1598, și al Portugaliei, din 1581),
istoric maghiar ce a trăit între 1860-1912 și a fost (din 1899) Maria Tereza (împărăteasă romano-germană între 1740-1780),
membru corespondent al Academiei de Științe a Ungariei (hu. Iosif al II-lea (coregent al mamei sale [Maria Tereza], între
wikipedia.org/wiki/Borovszky_Samu). 1765-1780, și împărat romano-geman, între 1780-1790), Franz
16 Acesta a trăit între 1873-1956 și a fost bibliotecar al Joseph, împăratul Austriei (1848-1867) și, apoi, al Austro-
Bibliotecii «Matica (concept slavic al unei fundații ce promo- Ungariei, între 1867-1916 (Istoria lumii în date, p. 105, 113,
vează cultura națională și care s-a manifestat cu precădere în 114, 561, 564; dexonline.ro/definiție/Habsburg; ro.wikipedia.
timpul naționalismului romantic din secolul al XIX-lea) Srpska» org/wiki/Casa_de_Habsburg).
(cea mai veche instituție cultural-științifică din Serbia, care 19 Gheorghe Cotoşman, op. cit., p. 92-101.
a fost înființată în 1826 la Pesta [astăzi parte componentă a 20 Despre vorbire, stil, lipsit de concizie, prea încărcat,
Budapestei, capitala Ungariei], ea fiind mutată la Novi Sad [în prea complicat, greoi. Despre oameni, care se exprimă
prezent al doilea oraș ca mărime din Serbia, capitală a provinciei cu prea multe cuvinte (adesea inutile), neclar, confuz sau
autonome Voivodina și centru administrativ al districtului Bačka complicat. Figurativ, dezlânat, deznodat, diluat. Provine din
de Sud din nordul statului sârb și centrul provinciei amintite] latinescul „prolixus”, care înseamnă „larg, întins” (dexonline.ro/
în 1864), profesor la Universitatea din Belgrad și membru al intrare/prolix).
Pag. 2