Page 361 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 361

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)


                                          Steme

                                    Stemă  utilizată  temporar  după  1990.  Se  regăsește
                              (2012) pe fațada clădirii Primăriei comunei Cenad.













              Această stemă a fost realizată de către Octavian Dogariu (născut în Sânnicolau
        Mare, judeţul Timiş), expert al Ministerului Culturii.
              Următorii paşi sunt aprobarea proiectului de stemă de către comisia naţională
                              de profil şi publicarea în „Monitorul Oficial al României“,
                              partea I.

                                    Descrierea stemei localităţii CENAD - judeţul Timiş

                                    Scut tripartit în furcă răsturnată: în dextra (dreapta,
                              n.n.) pe aur, un legionar roman natural spre senestra (stân-
                              ga, n.n.) având lance înclinată în mâna dreaptă şi scut spri-
                              jinit de mâna stângă; în senestra, pe roşu, cruce şi sul de ar-
                              gint peste spice de aur cu frunze; jos, pe albastru, cetate de
                              argint, luminată şi zidită negru, cu poarta flancată de două
                              turnuri, la baza scutului fascie undată, de argint. Scutul este
                              timbrat de coroană murală de argint, cu un turn.

                                    Semnificaţii

              Prima secţiune face trimitere la antichitate, la vremurile de glorie romană, lo-
        calitatea având rolul de a controla traficul interprovincial pe râul Mureş secole de-a
        rândul, rolul de graniţă şi vamă păstrându-l până în zilele noastre; secţiunea a doua
        face trimitere la rolul de centru creştin şi cultural al localităţii, cu episcopie şi şcoală
        atestate încă din secolul al Xl-lea, precum şi la bogăţiile din câmpia pe care se află;
        secţiunea a treia trimite la trecutul de cetate şi oraş, când, luându-şi numele de la râul
        Mureş, se numea „Urbs Morisena”.










                                                                               359
   356   357   358   359   360   361   362   363   364   365   366