Page 106 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

Proporția numerică între Români și minoritatea germană este de 25,7%
germani, față de totalul populației orașului de 25.109 suflete. Dacă se ia în
considerare și cifra efectivului de garnizoană, care este de aproximativ 3.000
suflete, populația orașului Lugoj se cifrează la 28.109, față de care minoritatea
germană este numai de 22,95%.
Neatingându-se procentajul de 30-40% al minorității germane față de
totalul populației, cu onoare raportăm că nu este cazul ca orașul reședință de
județ să aibă ajutor de primar german.“
La semnături, apare numele primarului, lt. col. I. Hidu, însă documentul
nu este semnat nici de acesta, nici de secretar.
Biroul M.O.N.T. va trimite, la 11 septembrie 1945, către Prefectura
județului Severin, sub semnătura primarului av. A. Lascu și a șefului Biroului
M.O.N.T. (semnătură indescifrabilă), o situație cu privire la date statistice despre
„șvabii și sașii din orașul Lugoj“:
„ad pct. 1. – Numărul capilor de familie aflați în oraș ……...1.434 persoane
ad. pct. 2. – Numărul membrilor ce compun aceste familii ...3.096 ,,
--------------------------------------
Total ….............4.530 persoane

Plecați în Germania și înrolați în S.S. ….…..……...556 ,,
1
Plecați în U.R.S.S. …………...……….....………........765 ,,
Internați în lagăr ………………..………………........…87 ,,
La muncă obligatorie …………………………………..57 ,,
Plecați în alte localități …………………………......…20 ,,
Dispăruți din oraș ………………………….....……..…17 ,,
------------------------------------------
Total general ..............6.032 persoane
ad. pct. 3. – Numărul caselor ce le posedă: 610 clădiri
ad. pct. 4. – Suprafața proprietăților pe care le au: 316 jug.
ad. pct. 5. – Specificarea felului proprietății /arabil, pășune, pădure, vie,
loc de casă etc./:
arabil ……..........…….….......................………283 jug.
pădure …………….....….............................……10 ,,
vii și livezi ………………………..…….…...........23 ,,
----------------------------------------
Total ……..........................316 jug.

1 S.S. - abreviere de la Schutzstaffel, corpul de elită al partidului nazist, fondată de Adolf Hitler,
în aprilie 1925, ca și corp de protecție personal. În timp, S.S. a devenit practic un stat în stat. Pentru tinerii
germani din Banatul istoric a fost formată Divizia 7 Vânători de Munte, cu sediul la Bela Crkva (Biserica
Albă), în Serbia, sub comanda lui Arthur Phleps, fost general de vânători de munte în armata austro-ungară
din Primul Război Mondial, în care s-au înrolat 3.000 de persoane, toți în Waffen S.S. Divizia 7 a luptat
împotriva partizanilor liderului comunist iugoslav Iosip Broz, alias Tito, îndeosebi în Bosnia-Herțegovina și
Muntenegru, unde a comis un adevărad genocid împotriva populației civile.
104