Page 117 - Dusan Baiski - Razboi in Banat

Război în Banat - Studii monografice

La acea dată, numitul Opelcz se afla în stare de arest, așteptând
să fie trimis la Curtea Marțială.
În aceeași situație , sub aceleași acuzații și pentru același lucru
16
se afla și Vaier Lenhard, din Teremia Mare.
Pe întreaga rază de acțiune a S.J. Vinga nu existau decât doi
șvabi fugiți peste frontieră și aceștia în Germania, cu mult înainte de
încorporare. Despre pretinsul Regiment Prințul Eugen nu știe nimeni
nimic - raporta tot el. „Nu s-a semnalat nici un fel de propagandă
pentru dezertarea din Armata Română, mai ales acum de când s-au
repurtat cunoscutele victorii și este lăudată și de Nemți, șvabii nu mai
zic nimic și pleacă bucuros când sunt chemați.“

Pe 6 iulie 1942, șeful S.J. Sânandrei informa L.J.T.T. că P.J.
17
Becicherecu Mic a primit solicitarea din partea Spitalului de Campanie
nr. 16 pe data de 29 mai 1942 și, în aceeași zi, l-a și prins pe numitul
dezertor M. Schneider și l-a predat Comenduirii Pieței Timișoara de
unde acesta a evadat chiar a doua zi. „A fost din nou urmărit de către
post și prins în ziua de 30 iunie a.c., iar la 1 iulie, cu raportul nr. 707
din 1.VII.1942 a fost din nou înaintat Comenduirei Pieții Timișoara.-
Cu acest număr s-a raportat și Spitalului că dezertorul a fost prins și
predat Comenduirei Pieții Timișoara pentru a-l înainta Spitalului.“

Dezertarea putea să însemne și pierderea cetățeniei române. Pe
19 august 1942, șeful P.J. Fibiș înainta către L.J.T.T. un dosar „...
18
cu actele dresate cu privire la dezertorul Dvorak Alexandru, pentru
pierderea cetățeniei române, completate cu certificatul de naționalitate
eliberat de către Primăria Comunei Fibiș din care se constată că cel în
cauză a avut cetățenia română.“
Al. Dvorak fusese soldat jandarm activ în cadrul Inspectoratului
de Jandarmi Timișoara. În luna mai 1938, pe când se afla în concediu
la Fibiș, s-a deplasat la Arad și de aici în Ungaria, de unde nu s-a
mai întors. Orfan de ambii părinți, acesta nu avusese la Fibiș decât
pe bunica Terezia Kiss. Aceasta, însă, va declara că nepotul nu a stat
deloc la ea, ci lucra pe unde apuca, ultima dată muncind la un anume
Boroscan, pe numele adevărat Gheorghe Cincu. Acesta l-a și dus la
Arad cu căruța, declarând însă că, după despărțire, deși îi spusese că
se va întoarce la Fibiș împreună cu el, tânărul a dispărut.

16 Ibidem, f. 29.
17 D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 573, Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal,
dosarul nr. 59/1942, f. 2.
18 Ibidem, f. 8 și 9.
115