Page 21 - Dusan Baiski - Razboi in Banat
P. 21

Război în Banat - Studii monografice


            cerere la primărie. În total 22 lei costă pe un om un drum. […] Măsura
            luată se constată că lovește mai mult în oameni cinstiți.“
                  O altă notă , din 19 martie 1941, fără expeditor și destinatar,
                             9
            se referă tot la nemulțumirea privind condițiile de călătorie C.F.R., în
            cauză fiind locuitorii din Chevereșu Mare și Dragșina, care, pentru a
            obține o autorizație de călătorie de la Pretura plasei Buziaș, trebuie să
            meargă pe jos până la Buziaș și înapoi.

                  Șeful  P.J.  Ciacova  relevă,  în  nota   sa  din  24  martie  1941,
                                                     10
            nemulțumirea oamenilor că, obligați prin ordinele date prin ordonanțe
            și  difuzate  prin  batere  de  tobă,  trebuie  să  consume  obligatoriu,  de
            două ori pe săptămână, lunea și marțea, făină de porumb. Spunându-le
            germanilor că măsura este pentru a-i ajuta pe aceștia, germanii le răspund:
            „Mâncați voi mălai, fiindcă sunteți învățați, căci aceasta este din cauza
            concentrărilor cari s-au făcut și se fac.“ Cu aceste schimburi de cuvinte
            se ajunge la ură între naționalități, observă raportorul. Tot populația
            crede că o scădere a prețurilor la haine și alimente ar fi binevenită,
            fiindcă se observă zilnic cum cresc prețurile, iar administrația nu face
            nimic pentru a opri creșterea, astfel că mulți comercianți cumpără o
            marfă cu 100 de lei și, după scurt timp, o revând cu 300 de lei.
                  La rechizițiile pentru armata română din lunile martie, aprilie și
            mai 1941, șvabii din localitățile Gelu, Carani, Bărăteaz și Satchinez au
            refuzat să cedeze bunurile rechiziționate, afirmând că nu mai dau nimic
            pentru statul român, ci doar pentru armata germană.
                  Pe de altă parte, cu prilejul trecerii prin regiune a trupelor germane,
            157 de tineri (bărbați și  femei) au  plecat în  Germania împreună cu
            acestea pentru a evita să servească statul român. Șvabii care primesc
            ordine  de  chemare  la  concentrare  nu  le  dau  curs,  angajându-se  la
            lucrările de drumuri efectuate de organizația germană Todt . În același
                                                                    11
                  9   Ibidem, f. 24.
                  10  Ibidem, f. 25.
                  11  Fritz Todt (n. 4 septembrie 1891, decedat la 8 februarie 1942), inginer ger-
            man, devenit membru al Partidului Național Socialist German în 1922, alăturându-se
            apoi S.S., a fost foarte apreciat de Adolf Hitler. Lui i-a revenit sarcina de a supra-
            veghea economia germană în calitate de ministru al armamentului și munițiilor. A
            înființat organizația Todt, care a avut misiunea de a construi infrastructura pentru
            armata germană. A fost cunoscut pentru construcția a sute de kilometri de autostrăzi,
            dar și a Liniei Siegfried, realizată vizavi de linia de demarcație franceză Maginot
            și având același scop, cel de apărare. Organizația a beneficiat de munca gratuită a
            milioane de oameni din țările ocupate. A murit într-un accident de avion, dar având
            dușmani, se presupune că accidentul a fost provocat. Succesor i-a fost un alt nazist
            celebru: Albert Speer.
                                                                              19
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26