Page 10 - tmso
P. 10
ă
vecin cu Parcul Carmen Şylva. Este o casa de peste 100 de ani,
ă
ă
ş
ă
construita de calugaritele din Ordinul de Notre Dame.
ă
ş
Popa’s s-a nascut la Caransebes, a copilarit la Drobeta-Turnu
ă
ş
ă
ş
ş
Şeverin si a devenit timisorean îîn 1974, odata cu studentia.
Artistul a povestit despre greutatile din tinerete, despre cum i-
ş
ă
ş
au ajuns tatal la psihiatrie si mama la îînchisoare. A vorbit
ă
ş
ă
ş
ă
ă
despre Timisoara de altadata, despre al doilea parinte,
milionarul francez Henri Coursaget. A dezvaluit originile sale
ă
ş
evreiesti.
ş
Ştefan Popa Popa’s nu se fereste de cuvinte grele si spune
ş
ş
ă
ă
ş
lucrurilor pe nume. Uneori dur si fara menajamente, pune la zid
ş
ă
clasa politica, dar si tara pe care o suduie, însa o si iubeste,
ş
î
ş
ş
ă
ă
ş
î
ă
ă
pentru ca nu a avut si nu are de gand sa o paraseasca niciodata. ă
ă
ă
Sunteţi mai mult pe drumuri, aşa că mare noroc am avut că v-am
găsit acasă! Unde aţi avut ultima expoziţie?
„Am fost la Haga, unde s-au sarbatorit 200 de ani de regalitate a
ă
ă
ş
Tarilor de Jos. Am dus patru tablouri regelui, reginei si fostei
ă
ş
î
regine. Dar presa din Romania nu scrie asa ceva. Nu este
ş
ă
ă
interesata de astfel de stiri. Nu ma mir. Eu sunt bun doar sa spal ă
ă
ş
imaginea Romaniei. Dar Romania cum ma ajuta? Anul trecut, de
î
ă
ă
î
Ziua Romaniei, Ministerul Afacerilor Externe mi-a cerut
î
ă
ă
ajutorul, dar a precizat ca nu are bani. Am îîntrebat: ce sa fac?
ă
î
Au spus ca au evenimente organizate de Ziua Romaniei îîn
ă
î
cateva capitale din centrul Europei si sa ma duc acolo. Cu alte
ă
ş
ă
cuvinte, ei m-au invitat la aceste evenimente sa scot din rahat –
ă
ca nu pot sa spun altfel – tara asta. De aia m-am considerat
ş
ă
ş
mereu „vidanjorul-sef al tarii“. Am plecat pe banii mei îîn
ş
ă
capitalele din Europa: Viena, Praga, Zagreb... 500 de kilometri
ş
faceam zilnic. Ajungeam îîntr-o capitala, faceam expozitia,
ă
ă
ă
ă
faceam sute de portrete, pana la 2-3 noaptea, iar dimineata
î
ş
ă
plecam mai departe.”
8