Page 105 - tmso
P. 105
ă
ă
din punct de vedere financiar. Ştateam rau de tot la capitolul
ă
ă
ă
instrumente, aparatura. Am ajuns la concluzia ca ar trebui sa ne
despartim o perioada sa facem rost de bani.
ş
ă
ă
ă
Fiecare dintre membri a cantat îîn alte proiecte. Eu am trecut la
î
Progresiv TM, unde am stat timp de trei ani. Apoi, îîn toamna lui
ă
î
1978, m-am hotarat cu Dixie Krauser sa refacem Pro Musica îîn
ă
ă
varianta rock. Ne-am reunit îîn formula Dixie Krauser, Nicolae
Krakovski, Ştefan Inczedi, Erwin Şarfulea si Zoltan Homoki”.
ş
ş
ş
De-a lungul anilor, aţi avut în trupă foarte mulţi muzicieni de
diferite etnii. Cum v-aţi înţeles?
Ă
î
„Asta a fost spiritul Timisoarei. Niciodata nu s-a spus un cuvant
ă
ş
ă
ă
rau, o jignire pe baza de etnie sau religie. Totul a curs firesc.
Fiecare cu gena, temperamentul si dotarile lui de la natura. Toti ş
ă
ă
ş
ş
si-au pus amprenta pe Pro Musica. In Banat a functionat acest
Î
ş
concept de unitate prin diversitate cu mult timp îînainte sa fie la
ă
moda.”
ă
Cum v-a influenţat muzica occidentală?
ş
„Muzica din Vest, îîn special cea din Ungaria si Iugoslavia, si-a
ş
î
ă
pus amprenta pe muzica noastra. In 1966, mi-a cazut îîn mana ă
ă
Î
ş
un LP al celor de la Omega (n.r. – formatie rock din Ungaria).
ă
Am crezut ca visez. In timp ce dupa noi alerga Militia sa ne
ă
Î
ă
ş
ă
ş
î
ă
ş
tunda, i-am vazut pe muzicienii de la Omega îmbracati ca niste
ă
ă
ş
ş
rockeri adevarati, cu niste plete extraordinare. Pe plan muzical
erau foarte valorosi. Ma îîntrebam cum se poate. Pentru ca si ei
ă
ă
ş
ş
ş
faceau parte din socialism. Dar la ei era altceva. Asa am crescut
ă
noi. Timisoara a fost leaganul prioritatilor si îîn muzica. Din
ş
ş
ă
ă
ş
ă
ş
pacate, Timisoara a deranjat si deranjeaza si acum, pentru ca ă
ă
ă
ş
ş
ă
ş
este un oras vestic care functioneaza pe alte principii. Aici se si ş
ş
munceste, nu doar se da din gura.”
ă
ă
ş
Cum făceaţi rost de muzica de afară?
ş
ş
ş
„In Timsoara nu era chiar greu. Aveam Piata Ocska (n.r. – piata
Î
ş
ş
ă
de vechituri). Muzica ajungea mai usor ca îîn alte parti din tara. ă
ş
103