Page 188 - tmso

Î
ş
numit parcul Franz Josef. In 16 septembrie 1891, la Timisoara a
ă
ş
poposit Majestatea Şa Imparatul Austriei si Rege al Ungariei,
Franz Josef I.
ă
ă
ă
In alta parte, îîn Belgia, Olanda, Italia, e posibil sa fi existat carti ş
Î
postale cu doi, trei ani îînainte, afirma Mochnacs.
ă
ş
ş
ş
ş
ş
“Şpatiul germanic a influentat spatiul Austro-Ungar, dar si pe
î
cel romanesc, din vechiul regat. In Romania, prima carte
î
Î
postala a aparut îîn 1894, la o distanta de cativa ani de cel din
ă
ş
ş
ă
ş
î
ă
ă
ş
Timisoara. Interesant este ca printre primele ilustrate
ş
ş
î
romanesti este vorba tot de un pavilion expozitional. Presupun
ă
ă
ş
ca au cam copiat varianta timisoreana, pentru ca seamana ă
ă
ă
destul de mult”, a explicat Mochnacs.
Vechile carti postale si ilustrate pastreaza astazi farmecul
ă
ă
ă
ş
ş
ş
ă
Timisoarei de altadata. Fara vechile carti postale, astazi nu am
ş
ş
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ş
fi avut o imagine asupra orasului din acele vremuri. Unele
ă
ă
ă
cladiri nu mai exista, altele au suferit transformari; precum
fosta Cetate, Gara de Nord sau Teatrul National.
ş
“Fotografiile, avand tiraje foarte mici, majoritatea fiind unicate,
î
ş
ă
o familie putea sa comande si trei, patru sau cinci carti identice
ă
ş
ş
dintr-un cliseu. Ilustratele, cele tip foto sau cele tiparite, aveau
ă
tiraje –cele foarte vechi – de sute, apoi de mii, îîn perioada
ş
ă
comunista de zeci de mii si chiar de 100-200.000, la cele foarte
comune. Au inundat piata si, chiar daca se distruge o mare
ş
ă
ş
ă
ă
î
parte din ele, tot mai raman suficiente ca sa fie vizibile. Ele au
ş
ajuns peste tot. Ilustratele cu Timisoara se pot gasi îîn Australia,
ă
îîn ŞUA, oriunde. Asta era unul dintre avantaje. Faceai reclama ă
ă
ă
ă
orasului tau orinde trimiteai acea bucata de carton, care avea o
ş
186