Page 234 - tmso

ă
genuri, nici plural“, explica el. La finalul bursei guvernamentale
ă
de 10 luni, timisoreanul s-a orientat îîn asa fel îîncat sa mai
ş
î
ş
ă
ă
î
ş
ă
ă
ă
ramana îîn Indonezia. Asa a mai gasit o bursa locala la care s-a si ş
îînscris. O vacanta îîn Papua Noua Guinee i-a venit îînsa de hac.
ă
ş
ă
Ş-a îîmbolnavit de malarie si a fost nevoit sa revina la Timisoara,
ş
ă
ă
ş
ă
ă
la îînceputul acestui an. „Mi-a scazut imunitatea îîn zona
ă
ă
ş
ă
î
mlastinoasa. Am fost doua luni plecat pe rau. Am baut multa ă
ă
ş
ş
ş
ă
ă
apa din mlastina si m-am ales cu o infectie. Malaria e ca o stare
de gripa, cu dureri de cap, febra, frisoane. E periculos pentru ca ă
ă
ă
î
ă
malaria îîti ataca ficatul. Am revenit îîn Romania, unde m-am
ş
facut bine“, sustine Dubina.
ă
ş
ă
ş
Pe langa salbaticie, Dragos a remarcat dorinta „omului modern“
ă
ş
ă
î
ş
î
ş
de a pune stapanire pe zonele bastinasilor. „Am îîntalnit îîn
ă
î
ă
ş
Papua peste 200 de puncte ale misionarilor crestini. Oamenii
ş
nu au îîncredere îîn ei si sunt sceptici. Actiunile misionarilor sunt
ş
din ce îîn ce mai intense. Intentia este sa faca prospectiuni
ş
ă
ş
ă
ă
pentru carbune, lemn sau aur“, afirma aventurierul.
ă
ş
Dupa experienta din triburile de pescari, Dragos Dubina a intrat
ă
ş
î
îîn padure si s-a îîmprietenit cu vanatorii. „Cand plecam la
î
ă
ă
ş
ă
î
vanatoare nu ne îîntorceam decat dupa cinci-sase zile. Am
ă
ş
î
ă
î
î
mancat ce am vanat“, spune acesta, mentionand ca a trebuit sa ă
ş
î
se adapteze la modul de viata al localnicilor. Acest lucru a
ă
ş
ă
ă
ă
îînsemnat si ca era obligat sa manance din „bucataria locala“:
ă
ă
ş
ă
î
sobolani, caini, serpi, viermi, lilieci si alte asemenea „delicatese“
î
ş
ş
ş
ă
ă
ă
ă
î
ş
„Depinde langa ce esti. Daca esti langa mare, se mananca peste.
î
ă
ş
î
ş
ă
ă
La padure, am mancat si rumegus de palmier. Ei mananca tot ce
ş
ş
î
î
ă
ş
prind“, a mai spus Dragos Dubina.
232