Page 30 - tmso
P. 30

ă
            î
           în cartierul  Tipografilor.  A lucrat  la  Institutul  de  Proiectari
                                     î
                                                      ş
                                                                î
                                                                        ş
                               ş
           IPROTIM din Timisoara între anii 1959 si 1995, cand a iesit la
           pensie.
                                                  ă
           In ultimul sfert de secol a preferat sa stea mai mult îîn umbra, ă
            Î
                                                     ş
                                        ş
                                         ă
                              ă
           nu a fost niciodata o prezenta prin ziare si la televiziune.
           „Pasiunea mea din copilarie era desenul asa ca initial vroiam sa ă
                                     ă
                                                               ş
                                                       ş
                                                           ă
                                  ă
           ma  duc la Arte. Dupa  ce am terminat liceul <Loga>, am fost
              ă
           convins sa  ma duc la Arhitectura, o facultate considerata mai
                                              ă
                      ă
                                                                       ă
                          ă
                    ă
           serioasa. La Institutul de Arhitectura de la Bucuresti ajungeau
                                                 ă
                                                                 ş
                                             ă
                                          ş
                                  ş
           cei   mai   buni   studenti   din  tara.   Am   intrat  din   prima.   Dupa ă
                                                           ş
                                  ă
           facultate, am cerut sa  fiu repartizat la Timisoara”,  îîncepe sa ă
                       ă
           povesteasca Gîîrleanu.
                                                                    ş
                         ă
           Imediat dupa terminarea facultatii a revenit la Timisoara. La
                                               ş
                                             ă
           începutul   anilor  ’60   a   realizat   proiecte   pentru   blocuri   de
            î
                                   î
           locuinte îîn Timisoara, în echipe de proiectare. Era o perioada îîn
                            ş
                  ş
                                                                          ă
           care Romania a urmat îînca cu sfintenie stilul sovietic. Arhitectii
                      î
                                       ă
                                                                           ş
                                               ş
           nu aveau prea multa mana libera, pentru ca ministerul impunea
                                      ă
                                    î
                                ă
                                                       ă
                                             ă
                               ş
           un control ferm  si un regim de austeritate, cu bugete mici.
           Multa lume a criticat aparitia acestor constructii, care nu aveau
                                       ş
                                                            ş
                 ă
                                                        î
           nimic în comun cu frumoasele palate aflate în centrul orasului.
                                                                      ş
                  î
                                          ş
           „Partea buna este ca îîn Timisoara, la îînceputul profesiei mele,
                                 ă
                         ă
           în anii ‘50, nu s-au demolat cladiri vechi. Ş-a preferat sa se faca ă
            î
                                                                     ă
                                           ă
                        ă
           doar plombari, acolo unde nu existau cladiri. Asa s-a ajuns si la
                                                                         ş
                                                     ă
                                                             ş
           cele   doua  blocuri,   care   au   completat   esplanada   din   centru.
                     ă
                                                     ş
                                             ă
           Aceste lucrari din zona centrala a orasului erau aprobate de
                        ă
                                                 ş
           Bucuresti. Cred ca aveam 25 de ani si am fost luat sub aripa de
                              ă
                                                                         ă
                    ş
                                                         ă
           arhitectul Aurel Şarbu. Am stat o saptamana la Bucuresti, unde
                              î
                                                                     ş
                                                   ă
                                                ă
                                                      î
                                       ş
                            ş
                                                                        ă
                                           ş
           am   prezentat  sapte   schite,  sapte   variante.   A   trebuit   sa  ne
                                                                         ş
                                                       ă
            î
           încadram ca volumetrie, dar nu vroiam sa fim asa de rupti de
                   ă
                                                               ş
           arhitectura care exista. Am folosit tot felul de elemente. Ne-am
                                                                       ş
                                            ă
           inspirat din arhitectura italiana, unde apareau constructii noi,
                                                       ă
           de   acest   gen.   Cu   toate   ca  aveam   un   salar   mizerabil,   eram
                                        ă
                                                            ă
                                                ă
                  ş
                                                                       ă
           abonati la 12 reviste de arhitectura din strainatate. Din pacate,
                                                        ă
                                           28
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35