Page 49 - tmso

ş
Pe vremea aceea, una dintre putinele bucurii ale tinerilor era
ă
ă
ă
sportul. Şergiu a facut o gramada. „Faceam sport nu numai
ă
ă
î
pentru ca ne placea, dar mai primeam cate un echipament, cate
ă
î
ş
ş
î
o supraalimentatie, mai plecam la Bucuresti. Am început cu
ă
caiac, am facut apoi îînot, am jucat polo la ILŞA, m-am apucat de
ş
ă
baschet, mai faceam schi, mai jucam si handbal. Dar probabil ca ă
ş
ă
ă
cel mai bine am facut judo. Am fost îîn prima echipa nationala ă
î
î
ă
olimpica a Romaniei. Erau îînceputurile judoului romanesc.
ă
ă
Olimpiada a vazut-o ca spectator, pentru ca am plecat din
ă
î
Romania”, afirma Morariu.

Şergio Morariu pe tatami. Era un judoca talentat

ş
In 1970, cu judo-ul a ajuns îîn Cehoslovacia, la o competitie, la
Î
ă
Praga. A fost momentul potrivit pentru a scapa de comunism.
î
Asa ca a decis sa fuga. A ajuns îîn Germania. La 26 de ani începea
ă
ă
ă
ş
ş
practic o noua viata. ă
ă
47