Page 98 - tmso

ă
ş
absolvit îîn anii ’30 Academia de razboi. A fost ofiter de artilerie,
iar la 33 de ani, pe front, a fost avansat la gradul de locotenent-
ă
î
ă
major, apoi a fost decorat. Nefacand politica, dupa razboi nu s-a
ă
ă
î
î
ă
ş
î
înscris în Partidul Comunist Roman. A fost trecut îîn rezerva si
ă
apoi îîn retragere, cu o pensie foarte mica. Mama a lucrat ca
ş
asistenta medicala si apoi fotograf. A fost fotograf autorizat pe
ă
ă
î
ş
ş
ă
specializare medicala. Din banii castigati, care nu erau foarte
ş
ă
multi, s-au straduit sa am o copilarie fericita.”
ă
ă
ă
V-aţi născut la Caransebeş. Când aţi venit la Timişoara?
ş
„La Caransebes am locuit doar un an. Apoi ne-am mutat la
Lugoj. Din 1961, am venit la Timisoara, exact atunci cand am
ş
î
ş
ă
început sa merg la scoala. Parintii s-au mutat la Timisoara
ă
ă
ş
î
ş
ă
ş
î
pentru ca s-au gandit la mine. Am fost singurul lor copil. Desi
ă
ă
ă
mai am un frate vitreg din prima casatorie a tatalui meu. Tata a
ş
ş
ă
î
cantarit ca Timisoara era un oras mare, centru universitar. Ş-au
ă
î
ă
gandit la cariera mea. Din pacate, nu prea s-a ales nimic din
ă
ă
gandurile lor, pentru ca eu m-am îndragostit de muzica.”
ă
î
î
Aţi moştenit de la cineva „urechea muzicală“?
ă
ă
ş
î
„Amandoi parintii au avut ureche muzicala foarte buna. Mama
ă
ă
î
canta vocal foarte frumos, iar tata, tanar ofiter, a fost corist îîn
ş
î
ş
corul Şperanta al bisericii din Fabric (n.r. – cartier al
ş
Timisoarei). Bunicul meu dinspre tata a plecat îîn America
ă
ă
îînainte de Primul Razboi Mondial, unde a lucrat la fabrica de
automobile din Detroit, iar noaptea canta la cimpoi pentru
î
ă
î
î
romanii de acolo. El s-a îîntors pana la urma îîn Romania.”
î
ă
Când v-aţi îndrăgostit, de fapt, de chitară?
ş
„Tusa finala pentru mine, ca pentru multi altii din generatia
ş
ă
ş
ş
mea, a fost filmul „Tinerii“ (n.r. – „The Young Ones“, 1961), cu
Cliff Richard & The Şhadows, care rula pe ecranele
î
cinematografelor din Romania. Aveam 9-10 ani. Atunci a fost
ş
ă
ă
declicul. Atunci am simtit ca asta va fi drumul meu. Eram îînca ă
î
ă
super-tanar, dar dupa acest film m-am dus si le-am cerut
ş
ă
ş
ă
parintilor mei o chitara.”
ă
96