Page 112 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

în Lugoj.“ Acesta este preambulul solicitării din 31 mai 1924 a Corporațiunei
Meseriașilor din orașul de pe Timiș, prin care aceasta solicită Primăriei să facă
demersurile necesare către forurile „mai înalte“.
Sub-Prefectura Caraș-Severin va trimite către Primăria Lugoj, pe 7 martie
1925, o notă prin care o informează că va interveni la ministerul de resort pentru
înființarea unei camere de comerț și industrie la Lugoj, însă cere date precise,
dar și o copie după un anumit memoriu, probabil al Corporațiunei Meseriașilor.
Președintele Corporațiunii va trimite un răspuns pe 3 aprilie, în care va preciza că,
în ședința sa din 16 decembrie 1924, comitetul „a pertractat chestiunea înființării
1
unei camere de comerț și industrie în Lugoj cu prilejul conferinței conchemată de
2
cătră corpul contabililor autorizați.
În cursul desbaterilor s-a luat în vedere că înființarea unei camere de comerț
în Lugoj ar cauza o sarcină nouă pentru meseriași, deci cade în competența unei
adunări generale a se pronunța pentru sau contra înființării unei camere.“ În final,
se face observația cum că nu se cunoaște nimic despre vreun memoriu, ci doar
despre o adresă înaintată către Primărie în 1924.
Pe 19 august 1925, Camera de Comerț și Industrie Timișoara (C.C.I.T.)
trimite către Primăria Lugoj o notă prin care-i solicită să afișeze la loc public
convocatorul adunării generale pentru alegerea membrilor consiliului de
conducere al C.C.I.T., stabilită pentru 23 septembrie 1925. Pe lista alegătorilor
din Lugoj pentru consiliul de administrație al C.C.I.T. figurau: 18 la categoria
I (comerțul cu articole alimentare, comestibile și băuturi); 5 la categoria a II-a
(comerțul cu animale, produse agricole și animale și comerțul cu fierărie); 28 la
categoria a III-a (comerțul cu articole de îmbrăcăminte, produse ale industriei
țesutului și împletitului, mărunțișuri și galanterie); 2 la categoria a IV-a (comerțul
cu materiale lemnoase, produse silvice, minerale și miniere); 5 în categoria a V-a
(credit și asigurări); 26 la categoria a VI-a (diverse comerțuri); 33 la categoria
a VII-a (micul comerț, acesta fiind un al doilea tabel); 10 la categoria a VIII-a
(industria metalurgică și mecanică); 16 la categoria a IX-a (industria lemnului,
sticlei, pământului și pietrei); 2 la categoria a X-a (industria textilă); 10 la categoria
a XI-a (industria îmbrăcămintei); 15 la categoria a XII-a (industria alimentară); 14
la categoria a XIII-a (diverse industrii); 181 la categoria a XIV-a (micul comerț). În
total, 365 de nume. Însă pe 9 septembrie, Prefectura Caraș-Severin va trimite către
Primărie, în conformitate cu o adresă a Camerei de Comerț și Industrie Timișoara,
479 de legitimații, „invitându-Vă să binevoiți a le înmâna de urgență persoanelor
în drept...“. Desigur, se presupune că este vorba despre membrii din Lugoj ai
C.C.I.T. Convocatorul și listele au fost afișate pe data de 23 septembrie 1925.
Pe 23 mai 1925, primarul va răspunde Corporației Meseriașilor că
instrucțiuni referitoare la înființarea camerei de comerț și industrie se găsesc în
„Monitorul Oficial“ nr. 102/12 mai 1925.

1 PERTRACTÁ, pertractez, vb. I. Tranz. A dezbate o problemă, o chestiune în litigiu etc., a discuta, a
trata (îndelung, amănunțit). – Din lat. pertractare (DEX).
2 CONCHEMÁ vb. v. chema, convoca, invita (DEX).
110