Page 3 - morisena12_18

Revistă de cultură istorică

Muzeograf Ion Traia Nu toate lămuririle respective sunt izvorâte din-
tr-o cunoştinţă deplină a realităţilor, nici dintr-o nepri-
(Timișoara) hănită iubire a adevărului istoric. Unii din cei ce le dau,
străinii în special care au relative rezerve cu privire la
Ferendia: întregirea Romaniei, înfăţișează Unirea ca pe un cadou

Marea Unire și istoria dat românilor de popoarele mari, făuritoare de istorie,
sau un cadou al împrejurărilor istorice, decretând ritos
contemporană că ea nu ar fi izbânda neîndoielnică a vredniciei popo-
rului român.
Din păcate, se întâmplă să găsim astfel de păreri
Unirea Transilvaniei şi Banatului cu România, în şi din partea unor români care nu fac un efort de cuget
1918, a fost rodul luptei şi jertfei a zeci de generaţii şi mai laborios şi mai profund, înainte de a lansa păreri
ea a consfinţit un ideal de dreptate, ce bătea de mult la iresponsabile cu privire la temeiurile Marii Unirii.
porţile istoriei, ce venea să încoroneze, prin entuziasta Actul unirii naţional-politice, din anul 1918, nu se
hotărâre de la Alba Iulia, luptele şi suferinţele de vea- cuvine să fie înfăţişat ca un dar coborât asupra neamu-
curi ale unei naţiuni martirizate, în stare să înfrunte cu lui românesc din încrederea şi simpatia lumii civilizate,
uimitoare tenacitate noianul de primejdii, fără să-şi fi deşi trebuie să recunoaştem că şi acest factor a contat,
pierdut speranţa într-o viitoare izbăvire . nici ca o alcătuire întâmplătoare, răsărită din împrejură-
1

Artileriști din Ferendia în Primul Război Mondial.

Marea Unire de la 1 decembrie 1918, prin care rile primului război mondial, ci ca urmarea unui proces,
s-a făurit statul naţional român, a fost rezultatul final al a unei pregătiri istorice de sute de ani, în cursul cărora
unui întreg proces istoric, iar Alba Iulia simbolizează acest popor dârz şi tenace a izbutit să-şi apere cu ui-
cetatea istorică a unirii românilor. mitoare stăruinţă legătura cu pământul strămoşesc, cu
Ziua de 1 Decembrie 1918, Unirea Transilvaniei limba şi credinţa moştenită, cu noianul de obiceiuri şi
cu România, a rămas un important act istoric întipărit în datini, ceea ce i-a făcut pe români neasimilabili de-a
sufletele românilor, ca un eveniment de mare însufleţire lungul istoriei.
pentru toţi românii. De la 1 decembrie 1918 – ziua în Statul român, întregit prin Marea Unire, trebu-
care s-a vestit lumii, prin hotărârea Adunării Naţionale ie considerat ca o alcătuire statornică, având temeiuri
de la Alba Iulia, Unirea tuturor românilor şi până în ziua adânci şi izvorâte din alcătuirea geografică a pământului
de azi, fiecare cetăţean al României întregite a avut oca- strămoşesc, din firea poporului român din legăturile lui
zia să asculte ori să citească diferite versiuni cu privire sufleteşti întărite prin unitatea aceluiaşi grai, aceleiaşi
la felul cum s-a înfăptuit Marea Unire şi la temeinica credinţe, aceloraşi datini şi obiceiuri, în asemănarea atât
fundamentare care îi garantează trăinicia. de grăitoare a întocmirilor şi asezămintelor moştenite
din strămoşi și, mai presus de toate, din puterea morală
a conștiinţei naţionale, fără de care ar fi relative şi nesi-
1 I. Lupaş, Importanţa istorică a zilei de 1 decembrie, p. gure toate celelalte temeiuri.
11, apud Ioan D. Godea, în „Românul”, Timişoara, 2001, p. 57.

Pag. 1