Page 5 - morisena12_18

Revistă de cultură istorică

ce este aprobat şi de Senatul României prin decretul-le- se de un agronom regional, Ferendia făcea parte
ge din 10 septembrie 1919. din regiunea agricolă Deta, constituind cea de VII-a
Legea pentru reforma agrară în România veche regiune agricolă, iar agronom regional a fost Petre
este votată la 17 iulie 1921, în timpul guvernării genera- Zestrean, născut la Clopodia.
lului Alexandru Averescu. Legea pentru reforma agrară Pentru conducerea şi coordonarea lucrărilor de
în Transilvania, Banat, Maramureş şi Crişana este pu- arendare forţată s-a trecut la constituirea Comisiei ju-
blicată in Monitorul Oficial nr. 93 din 3o iulie 1921. deţene pentru reformă agrară, în competenţa căreia că-
Publicată oficial, legea a fost popularizată prin broşuri deau toate toate problemele de arendare forţată. În ju-
distribuite de secţiunea Cluj a Comitetului agrar. deţul Timiş-Torontal funcţionau două comisii judeţene,
Prin legea reformei agrare se punea atât proble- plasa Deta şi inclusiv Ferendia fiind coordonate de Co-
ma exproprierii, cât şi a împroprietăririi, ceea ce a creat misia I judeţeană. Această comisie urma să conducă şi
probleme în depistarea suprafeţelor marilor moşii, cât şi lucrările de împroprietărire din regiunea agricolă VII.
a categoriilor de moşieri ce urmau a fi expropriaţi. Distribuirea pământului ce se supunea arendării
Moşiile statului român urmau să fie expropriate rămânea în competenţa unei comisii locale, subordo-
în întregime; cele ale marilor proprietari particulari a nată comisiei judeţene pentru reformă agrară. Comisia
căror cultură nu era garantată de proprietar datorită lip- locală era formată din primarul comunei, un secretar
sei de inventar urmau a fi expropriate în limitele impuse şi 2 plugari .
6
de lege. Marilor moşieri urmau să li se exproprieze pă- Proprietarii de moşii în general nu locuiau acolo
mânturile ce depăşeau 200 de jugăre. În jurul conacelor unde aveau moşia, ci în alte localităţi sau chiar în altă
şi la moşiile expropriate în întregime urmau să rămână ţară, cum este cazul proprietarilor Mihail Orman şi Iosif
câte 50 de iugăre. Moşierii care aveau mai multe pro- Manyul care aveau pământ în hotarul satului Ferendia,
prietăţi în comune diferite trebuiau să opteze pentru una dar amândoi îşi aveau domiciliul în Serbia, la Fraenţfeld
din ele, restul fiind expropiate . şi Panciova .
5
7
În cadrul Consiliului Dirigent funcţiona Nevoia şi dorinţa de pământ a ţăranilor bănăţeni
Resortul pentru Agricultură şi Comerţ, minister ce se s-a făcut simţită în tot cursul anilor 1919, 1920, 1921,
ocupa cu reforma agrară, sub a cărui conducere au până la începerea înfăptuirii împroprietăririi ţăranilor.
început iniţial lucrările pregătitoare pentru aplicarea Nu rare sunt cazurile când dorinţa şi lipsa de pământ îi
reformei agrare. Pentru reglementarea problemelor face pe locuitorii satelor să intre cu forţa pe pământul
agrare din fiecare judeţ, Consiliul Dirigent, Resortul marilor proprietari.
Agriculturii, prin ordinul nr. 4399/A din 25 august Urmărind rezolvarea situaţiei, Consiliul Diri-
1919, înfiinţează în fiecare reşedinţă de judeţ câte gent decide prin ordonanţa nr. 22 din februarie 1919
un Consilierat Agricol, care să continue fostele ca moşiile ce aparţin statului, corporaţiilor, cât şi unor
Inspectorate Agricole, ce au funcţionat până în 1919 proprietari particulari să fie date în arendă forţată. Şi
şi care mai târziu funcţionează ca organ tehnic de la repartizarea pământurilor date în arendă forţată sunt
specialitate subordonat Ministerului Agriculturii. cazuri când delegaţii sătenilor din comisia agrară locală
Consilieratul Agricol al judeţului Timiş-Torontal comit abuzuri. Locuitorii comunei Ferendia reclamă
era condus de un consilier agricol, mai întâi Borş şi mai pe delegaţii lor că au oprit pentru ei 6 iugăre şi le-au
apoi Milovan, consilieri ce conduceau şi coordonau di- arendat la alţii cu 200 lei jugărul. De aceea „poporul
rect lucrările de expropiere şi împroprietărire. De fapt, îşi exprimă nemulţumirea faţă de dânşii, renunţă la fun-
consilierul agricol făcea parte din Comisia judeţeană cţiunea dânşilor şi cer să se înlocuiască cu alţii ”.
8
pentru expropiere şi împroprietărire. În unele comune, în anul 1919/1920, nu s-a dat de-
Prin numirea consilierilor agricoli în fruntea loc pământ în arendă forţată. Din procesul-verbal scris
fiecărui judeţ, a agronomilor regionali în regiuni- la 21 martie 1921, în comuna Ferendia, se subliniază:
le agricole stabilite şi a administratorilor de obşti în „pământ în arendă forţată numai în anul 1920/1920 am
aproape fiecare comună s-a căutat ca lucrările ce re- împărţit între sătenii noştri .
9
fereau la expropriere şi împroprietărire să fie conduse
6 Dinu Barbu, Reforma agrară din anul 1921 în plasa
de specialişti. Deta a judeţului Timiş, lucrare de diplomă, Cluj Napoca, 1978,
Judeţul Timiş-Torontal, pentru o mai bună or- p. 12-13.
ganizare, s-a împărţit în 12 regiuni agricole, condu- 7 Filiala Arhivelor Statului, Timişoara, Fond Serviciul
agricol Timiş-Torontal, dosar 62/1922.
5 Filiala Arhivelor Statului, Timişoara, Fond Serviciul 8 Ibidem, dosar 47/1921.
agricol Timiş-Torontal, dosar 21/1922. 9 Ibidem, dosar 32/1921.

Pag. 3