Page 16 - Morisena19_2020

MORISENA, anul V, nr. 3 (19)/2020

ca structură confesional-militară care a funcționat pe din provinciile mai sus menționate și care au fost obligați
perioada Primului Război Mondial pe lângă Marele de regulamentele și jurămintele militare depuse să acorde
Cartier General al Armatei Române . Menționăm că asistență religioasă soldaților și ofițerilor fostei armate
2
serviciul acesta a fost condus de preotul profesor la imperiale a Austro-Ungariei fie pe frontul de Răsărit, în
Facultatea de Teologie din București și protoiereu militar Galiția, Bucovina sau din estul Poloniei, fie pe cel din
Constantin Nazarie care a fost asimilat Marelui Cartier partea nordică a Italiei, așa cum a fost și cazul preotului
General al Armatei cu gradul de colonel . Ioan Dăncilă, care a slujit ca paroh ortodox în Biserica
3
Ioan Dăncilă a fost originar din localitatea din Râpa Râmețiului din 1910, an în care era hirotonit
4**
hunedoreană Mânerău, unde a venit pe lume în ziua de ca preot de Mitropolitul ortodox al Ardealului de la acea
2 iunie 1889 într-o familie de preoți ortodocși. Tatăl său vreme, Ioan Mețianu . De observat că în perioada în care
7
a fost Constantin Dăncilă – important preot din zona a activat ca preot, Ioan Dăncilă și-a continuat formarea
hunedoreană menționată, iar mama sa a fost preoteasa intelectuală urmând și absolvind cursurile Facultății de
Maria Dăncilă, soția preotului din Mânerău . Absolvent Drept ,,Ferencz Joska” a Universității din Cluj.
5
al claselor primare din Școala confesională ortodoxă În anul 1915 a fost mobilizat în calitate de
din localitatea natală, a Gimnaziului (Liceului) de Stat confesor militar cu gradul de căpitan pentru tinerii
maghiar din Deva (actualul Colegiu Național ,,Decebal” soldați de origine română care au fost încorporați în
din reședința județului Hunedoara). În anul 1907 tânărul Regimentul 31 din Orăștie ca Parte operativă și care
I. Dăncilă s-a înscris la cursurile Seminarului Teologic- au fost trimiși pe fronturile din Răsărit, iar mai apoi pe
Pedagogic ,,Andreian” din Sibiu, instituție superioară de acela din nordul Italiei. În această perioadă, părintele
învățământ confesional ortodox pe care a finalizat-o și a fost apreciat de tinerii români mobilizați pe front, iar
absolvit-o în anul 1910. pe unii dintre aceștia preotul I. Dăncilă i-a evocat mai
Tot în același an s-a căsătorit cu domnișoara Maria, târziu în scrierile sale, în schițele publicate, dar și în
fiica preotului ortodox Victor Cioară din localitatea conferințele pe care le-a susținut public. În 11 aprilie
Geoagiu de Sus, împreună cu care a avut trei copii: 1916, părintele căpitan Dăncilă oficia pe frontul din
Ioan-Marius, Ștefan și Mioara Dăncilă . Reținem că în Rusia, în odăjdii preoțești, așa cum rezultă și dintr-una
6
perioada Marelui Război au fost înrolați ca preoți sau dintre pozele care s-au păstrat în cadrul familiei sale,
confesori militari numeroși tineri ardeleni, bănățeni sau Sfânta Liturghie într-un altar provizoriu din bârne de
bucovineni, care erau absolvenți de Teologie sau care au lemn, sub cerul liber și în rândurile ostașilor români
servit deja religios în diferite parohii ortodoxe sau unite care participă la această slujbă și care ascultă predica
2 Constantin Nazarie, Activitatea preoților de armată în părintelui în ziua Sfântă de Paști . Crezul său cu privire
8
Campania din 1916-1918, București, Imprimeria Ministerului la rostul confesorului militar, atât în vreme de campanie,
Cultelor și Artelor, 1920, p. 23-40; 93-94; Aurel Pentelescu; cât și de război, rezultă din rândurile unei cărți pe care
Ionuț-Constantin Petcu, Episcopii Armatei Române. Biografii. părintele ofițer I. Dăncilă a publicat-o la Sibiu în anul
Documente (1921-1948), București, Editura Militară, 2016, p. 1925 și din care remarcăm:
37-41. ,,[...] preotul militar trebuie să fie convins că în
3 Ibidem, p. 31-40. decursul războiului trăiește exclusiv pentru credincioșii
4 Ioan Dăncilă a fost preot paroh, confesor militar în
**
Armata imperială a Austro-Ungariei, profesor de liceu, duhovnic săi, pentru soldații săi, pentru fericirea cărora are să
de garnizoană, ofițer al Armatei Române, protoiereu militar, muncească fără să i se impună din partea cuiva limita
9
subinspector al Clerului militar, Vicar al Episcopiei Armatei cu activității lui, zi și noapte !” .
Sediul în Alba Iulia, preot în comunitatea ortodoxă din Geoagiu De asemenea, în aceeași carte, părintele continua,
de Sus. De asemenea, menționăm că preotul militar I. Dăncilă a referindu-se în mod explicit la activitatea preotului militar
activat și în plan social, misionar, cultural în diferite structuri și în rândurile soldaților și comandanților lor:
asociații culturale, social-filantropice și bisericești. ,, [...] cu riscul vieții sale el are să-și împlinească
5 Dorin Petresc, Preotul Constantin Dăncilă din Mânerău în nenumărate cazuri chemarea de apostol îmbărbător și
(1860-1942) – plachetă biografică, în Dacia Creștină. Periodic
al Episcopiei Devei și Hunedoarei, anul 2, nr. 2, 2012, p. 44- 7 Liviu Silveșan, † Protopopul Ioan Dăncilă, în
52. Vezi și în: Dorin Petresc; Olivian Goțiu, Mânerău. Evoluția Îndrumător pastoral, VIII, 1984, p. 114-115; Mircea Păcurariu,
istorică a unei străvechi vetre de locuire din Ținutul Hațegului Cărturari sibieni de altădată, p. 568.
(monografie), Deva, Editura Corvin, 2006, p. 295-297. 8 Aurel Pentelescu; Ionuț-Constantin Petcu, Episcopii
6 Mircea-Gheorghe Abrudan, ,,În luptă cu bolșevismul” Armatei Române. Biografii. Documente (1921-1948), p. 103.
– Memoriile preotului militar Ioan Dăncilă despre Campania 9 Ioan Dăncilă, În slujba neamului prin Evanghelie.
Armatei Române din Ungaria, în Misiunea, anul VI, nr. 1 (6), p. Îndrumări morale și naționale, Tipografia Școalei Militare
2019, p. 165. Infanterie „Principele Carol”, Sibiu, 1925, p. 33.

Pag. 14