Page 17 - Morisena19_2020
P. 17

Revistă trimestrială de cultură istorică



        mângâietor  în  linia  primă  de  foc  și,  de  asemenea,  fără  lângă alte multe greutăți și o poartă voios, convins fiind, că
        ezitare sau frică trebuie să se apropie de patul soldatului,  în primejdii și clipe de încercare, strângându-o cu drag la
        care zace în spital, bolnav și fără altă iubire” .    peptul obosit îi va aduce alinare. În spitale, cu rane adânci,
                                                10
              Totodată, părintele militar Dăncilă a mai notat și că:  cu  mâne  tremurânde  și-o  ridică  la  buzele  înnegrite  de
              ,, [...] rolul și chemarea unui astfel de preot este:  durere și cu ochii scăldați în lacrimi cetește din ea fiecare
        colaborarea mână în mână cu factorii militari competenți  în limba dulce a maicii sale” .
                                                                                       15
        de a forma și a crește din recrut un ostaș de forță, un om   Reținem  și  implicarea  Centralei Astrei  din  Sibiu
        moral și de încredere, conștient de valoarea lui” .   și a conducerilor din despărțămintele din Transilvania și
                                                  11
              Preoții  militari  au  fost  implicați  în  oficierea  Banat  în  editarea  și  transmiterea  către  linia  frontului  a
        serviciului  religios,  în  educarea  tinerilor  soldați,  în  broșurilor, calendarelor, cărților de rugăciune, respectiv
        oferirea minibroșurilor editate de Astra pentru românii de  distribuirea acestora de către preoții din unitățile militare
        pe fronturile Marelui Război. De asemenea, participau la  către  trupă .  De  asemenea,  remarcăm  că  a  fost  alături
                                                                        16
        depunerea jurământului față de împărat, dar și la eliberarea  de tinerii români din această mare unitate de luptă până
        tinerilor de sub puterea acestuia în momentul în care erau  la 1 noiembrie 1918, moment în care a fost demobilizat
        trecuți în rezervă sau lăsați la vatră ca urmare a dezintegrării  și  trecut  în  rezervă .  Notăm  că  după  Unirea  de  la  1
                                                                                17
        Monarhiei în toamna anului 1918 .                     Decembrie  1918  s-au  deschis  noi  direcții  de  activitate
                                      12
              În  condițiile  vitrege  ale  perioadei  și  a  iminenței   pentru preoții români din Transilvania și Banat, indiferent
        morții,  soldații  s-au  pronunțat  și  cu  privire  la  nevoia   de  confesiunea  lor.  În  atare  noi  condiții,  preotul  I.
        acestora de a avea și a citi diferite cărți de rugăciune, cu   Dăncilă avea deja experiență pastorală în parohia pe care
        deosebire  a  Sfintei  Scripturi,  dar  și  diferite  alte  cărți  cu   a îndrumat-o între 1910-1915, dar și experiență de preot-
        carcater religios, parcă atât de necesare soldatului român   capelan pe front și grad de căpitan și care a fost implicat
        originar  din  Transilvania  și  care  s-a  aflat  și  a  luptat  pe   în pastorația de front și de campanie, fiindu-i apreciate,
        diferitele fronturi din Europa între 1914-1918/1919 .  atât pregătirea teologică, cât și cea militar-ofițerească. În
                                                     13
              Preotul  militar  I.  Dăncilă  s-a  pronunțat  cu  privire   perioada lunilor decembrie 1918-ianuarie 1919 a revenit
        la folosirea cărții de rugăciune în rândurile soldaților din   în parohia de la Râpa Râmețiului, unde și-a reluat pentru
        Regimentul de Infanterie 31 din Orăștie Partea operativă    o scurtă perioadă de timp îndatoririle de paroh ortodox al
                                                          14
                                                                              18
        menționând, printre altele:                           comunității locale .
              ,,  [...]  de  la  începutul  înfricoșătorului  războiu,  în   15  Idem,  Sfânta  Scriptură  în  războiul  mondial,  în
        care se sfâșie toate popoarele din lumea mare, față de cea   Telegraful  român,  anul  LXIII,  nr.  108,  din  15/28  octombrie
        mai însemnată carte a omenirii, față de Sfânta Scriptură,  1915, p. 236.
        s-a manifestat un interes viu, un interes ce-l putem observa   16 Rodica Groza, ASTRA și soldații români de pe front
        la toate păturile societății omenești, soldatul ce pleacă la  în  Primul  Război  Mondial,  în  Anuarul  Institutului  de  Istorie
        războiu nu-și uită de sfânta carte, ci pune Biblia în raniță  și Arheologie,  Cluj-Napoca,  XXVIII,  1987-1988,  p.  352-361;
                                                              Mihai-Octavian Groza, Preoții români transilvăneni pe fronturile
              10 Ibidem, p. 33-34.                            Marelui  Război,  în Ana  Maria  Macavei;  Roxana  Dorina  Pop
              11 Ibidem, p. 36.                               (editori),  Scrieri  pe  alese.  Lucrările  Conferinței  naționale:  O
              12 Liviu Maior, Românii din armata habsburgică. Soldați  filă de istorie: om, societate, cultură în secolele XVII-XX, Cluj-
        și ofițeri uitați, București, Editura Enciclopedică, 2004, p. 202-  Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2012, p. 369-380; Idem,
        204. În acea toamnă a anului 1918, putem observa în rândurile  Despre  activitatea  preoților  militari  români  transilvăneni  în
        militarilor de origine română din armata imperială a Austriei, atât  perioada Primului Război Mondial (1914-1919), în Doru Sinaci;
        prăbușirea loialității imperiale, cât și a patriotismului dinastic.  Emil  Arbonie  (editori),  Administrație  românească  arădeană.
        Se conturează acum un nou tip de loialism, cel național, față de  Studii și comunicări din Banat-Crișana, Arad, ,,Vasile Goldiș”
        România Mare și Casa sa Regală.                       University Press, 2014, p. 532-545.
              13 Rodica Băluțiu, Atitudinea soldaților români față de   17  Aurel  Pentelescu;  Ionuț-Constantin  Petcu,  Preotul
        Primul Război Mondial, în Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai”  ortodox  român  Ioan  Dăncilă  (1889-1983)  în  armata  austro-
        Historia, anul XLVI, nr. 1-2, 2001, p. 111-112; Mircea-Gheorghe  ungară în anii 1915-1918, în Misiunea, anul III, nr. 1(3)/2016, p.
        Abrudan,  ,,În  luptă  cu  bolșevismul”  –  Memoriile  preotului  105-110; Mircea-Gheorghe Abrudan, ,,În luptă cu bolșevismul”
        militar  Ioan  Dăncilă  despre  Campania  Armatei  Române  din  – Memoriile preotului militar Ioan Dăncilă despre Campania
        Ungaria,  p.  165-166.  Reținem  că  broșura  religioasă  era  citită  Armatei Române din Ungaria, p. 165-167.
        în mod constant, atât înainte atacului propriu-zis, între atacuri,   18 Arhiva Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei din Sibiu,
        după atac, dar cu deosebire în spitalele din spatele frontului unde  (în continuare se va cita: A.M.O.T.S.), Fond Acte și Documente,
        soldații se aflau în convalescență și refacere.       doc.  nr.  442  din  31.01.1919;  Mircea-Gheorghe Abrudan,  ,,În
              14  Ioan  Dăncilă,  În  slujba  neamului  prin  Evanghelie.  luptă cu bolșevismul” – Memoriile preotului militar Ioan Dăncilă
        Îndrumări morale și naționale, p. 65-93.              despre Campania Armatei Române din Ungaria, p. 165, 176.


                                                                                                           Pag. 15
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22