Page 17 - Morisena19_2020
P. 17
Revistă trimestrială de cultură istorică
mângâietor în linia primă de foc și, de asemenea, fără lângă alte multe greutăți și o poartă voios, convins fiind, că
ezitare sau frică trebuie să se apropie de patul soldatului, în primejdii și clipe de încercare, strângându-o cu drag la
care zace în spital, bolnav și fără altă iubire” . peptul obosit îi va aduce alinare. În spitale, cu rane adânci,
10
Totodată, părintele militar Dăncilă a mai notat și că: cu mâne tremurânde și-o ridică la buzele înnegrite de
,, [...] rolul și chemarea unui astfel de preot este: durere și cu ochii scăldați în lacrimi cetește din ea fiecare
colaborarea mână în mână cu factorii militari competenți în limba dulce a maicii sale” .
15
de a forma și a crește din recrut un ostaș de forță, un om Reținem și implicarea Centralei Astrei din Sibiu
moral și de încredere, conștient de valoarea lui” . și a conducerilor din despărțămintele din Transilvania și
11
Preoții militari au fost implicați în oficierea Banat în editarea și transmiterea către linia frontului a
serviciului religios, în educarea tinerilor soldați, în broșurilor, calendarelor, cărților de rugăciune, respectiv
oferirea minibroșurilor editate de Astra pentru românii de distribuirea acestora de către preoții din unitățile militare
pe fronturile Marelui Război. De asemenea, participau la către trupă . De asemenea, remarcăm că a fost alături
16
depunerea jurământului față de împărat, dar și la eliberarea de tinerii români din această mare unitate de luptă până
tinerilor de sub puterea acestuia în momentul în care erau la 1 noiembrie 1918, moment în care a fost demobilizat
trecuți în rezervă sau lăsați la vatră ca urmare a dezintegrării și trecut în rezervă . Notăm că după Unirea de la 1
17
Monarhiei în toamna anului 1918 . Decembrie 1918 s-au deschis noi direcții de activitate
12
În condițiile vitrege ale perioadei și a iminenței pentru preoții români din Transilvania și Banat, indiferent
morții, soldații s-au pronunțat și cu privire la nevoia de confesiunea lor. În atare noi condiții, preotul I.
acestora de a avea și a citi diferite cărți de rugăciune, cu Dăncilă avea deja experiență pastorală în parohia pe care
deosebire a Sfintei Scripturi, dar și diferite alte cărți cu a îndrumat-o între 1910-1915, dar și experiență de preot-
carcater religios, parcă atât de necesare soldatului român capelan pe front și grad de căpitan și care a fost implicat
originar din Transilvania și care s-a aflat și a luptat pe în pastorația de front și de campanie, fiindu-i apreciate,
diferitele fronturi din Europa între 1914-1918/1919 . atât pregătirea teologică, cât și cea militar-ofițerească. În
13
Preotul militar I. Dăncilă s-a pronunțat cu privire perioada lunilor decembrie 1918-ianuarie 1919 a revenit
la folosirea cărții de rugăciune în rândurile soldaților din în parohia de la Râpa Râmețiului, unde și-a reluat pentru
Regimentul de Infanterie 31 din Orăștie Partea operativă o scurtă perioadă de timp îndatoririle de paroh ortodox al
14
18
menționând, printre altele: comunității locale .
,, [...] de la începutul înfricoșătorului războiu, în 15 Idem, Sfânta Scriptură în războiul mondial, în
care se sfâșie toate popoarele din lumea mare, față de cea Telegraful român, anul LXIII, nr. 108, din 15/28 octombrie
mai însemnată carte a omenirii, față de Sfânta Scriptură, 1915, p. 236.
s-a manifestat un interes viu, un interes ce-l putem observa 16 Rodica Groza, ASTRA și soldații români de pe front
la toate păturile societății omenești, soldatul ce pleacă la în Primul Război Mondial, în Anuarul Institutului de Istorie
războiu nu-și uită de sfânta carte, ci pune Biblia în raniță și Arheologie, Cluj-Napoca, XXVIII, 1987-1988, p. 352-361;
Mihai-Octavian Groza, Preoții români transilvăneni pe fronturile
10 Ibidem, p. 33-34. Marelui Război, în Ana Maria Macavei; Roxana Dorina Pop
11 Ibidem, p. 36. (editori), Scrieri pe alese. Lucrările Conferinței naționale: O
12 Liviu Maior, Românii din armata habsburgică. Soldați filă de istorie: om, societate, cultură în secolele XVII-XX, Cluj-
și ofițeri uitați, București, Editura Enciclopedică, 2004, p. 202- Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2012, p. 369-380; Idem,
204. În acea toamnă a anului 1918, putem observa în rândurile Despre activitatea preoților militari români transilvăneni în
militarilor de origine română din armata imperială a Austriei, atât perioada Primului Război Mondial (1914-1919), în Doru Sinaci;
prăbușirea loialității imperiale, cât și a patriotismului dinastic. Emil Arbonie (editori), Administrație românească arădeană.
Se conturează acum un nou tip de loialism, cel național, față de Studii și comunicări din Banat-Crișana, Arad, ,,Vasile Goldiș”
România Mare și Casa sa Regală. University Press, 2014, p. 532-545.
13 Rodica Băluțiu, Atitudinea soldaților români față de 17 Aurel Pentelescu; Ionuț-Constantin Petcu, Preotul
Primul Război Mondial, în Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai” ortodox român Ioan Dăncilă (1889-1983) în armata austro-
Historia, anul XLVI, nr. 1-2, 2001, p. 111-112; Mircea-Gheorghe ungară în anii 1915-1918, în Misiunea, anul III, nr. 1(3)/2016, p.
Abrudan, ,,În luptă cu bolșevismul” – Memoriile preotului 105-110; Mircea-Gheorghe Abrudan, ,,În luptă cu bolșevismul”
militar Ioan Dăncilă despre Campania Armatei Române din – Memoriile preotului militar Ioan Dăncilă despre Campania
Ungaria, p. 165-166. Reținem că broșura religioasă era citită Armatei Române din Ungaria, p. 165-167.
în mod constant, atât înainte atacului propriu-zis, între atacuri, 18 Arhiva Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei din Sibiu,
după atac, dar cu deosebire în spitalele din spatele frontului unde (în continuare se va cita: A.M.O.T.S.), Fond Acte și Documente,
soldații se aflau în convalescență și refacere. doc. nr. 442 din 31.01.1919; Mircea-Gheorghe Abrudan, ,,În
14 Ioan Dăncilă, În slujba neamului prin Evanghelie. luptă cu bolșevismul” – Memoriile preotului militar Ioan Dăncilă
Îndrumări morale și naționale, p. 65-93. despre Campania Armatei Române din Ungaria, p. 165, 176.
Pag. 15

