Page 22 - Morisena19_2020
P. 22

MORISENA, anul V, nr. 3 (19)/2020



              Reținem participarea părintelui colonel Dăncilă la o  târziu, ajungând la venerabila vârstă împlinită de 94 de
        activitate festivă care a fost organizată de Comandamentul  ani, părintele a trecut la cele veșnice în 20 iunie 1983 . A
                                                                                                             59
        Regimentului 6 de Gardă ,,Mihai Viteazul” la București,  fost prohodit în Biserica din Geoagiu de Sus de un sobor
        în 2 aprilie 1943, în cadrul căreia au fost oferite cu titlul  de preoți sub conducerea eparhiotului dr. Emilian Birdaș
        de donație pluguri, prășitoare, vaci de lapte, invalizilor,  de Alba Iulia și a fost îngropat alături de soția sa și de
        văduvelor,  orfanilor  acestui  Regiment,  ocazie  în  care,  părinții acesteia în Cimitirul comunității din localitatea
        părintele I. Dăncilă a rostit următoarele:            mai  sus  amintită .  Cu  privire  la  fiii  săi,  părintele
                                                                              60
              ,,[...] Și fă, Doamne, ca brazda pe care o taie plugul  academician M. Păcurariu din Sibiu, a reamintit în anul
        văduvei și a orfanului în pulberea românească stropită cu  2015, că ambii fii ai părintelui au fost medici, profesând
        sângele  și  dospită  cu  lacrimile  înaintașilor  să  rodească  ca atare, unul dintre ei în Sibiu (Ștefan Dăncilă: n. 1914),
        însutit și înmiit hrănind din belșug trupușoarele orfanilor  iar celălalt (Marius Dăncilă: n. 1911) în Banat, la Lugoj .
                                                                                                               61
        noștri, care și ei la rândul lor vor să pășească pe calea   În  încheierea  studiului  pe  care  l-am  elaborat  și
        vredniciei pe care au bătucit-o eroicii lor părinți” .  l-am supus atenției dumneavoastră, ne asociem și noi în a
                                                    55
              În  perioada  lunilor  mai-iunie  1943,  protopopul  solicita în mod expres, asemenea cercetătorilor părintele-
        militar  Dăncilă  este,  împreună  cu  exarhul  Armatei,  academician dr. Mircea Păcurariu, părintele conf. univ.
        implicat  în  oficierea  de  slujbe,  inclusiv  la  Alba  Iulia,  dr.  Constantin  Necula,  părintele  doctor  Petru  Pinca,
        când  au  participat  la  sfințirea  capelei  Spitalului  militar  comandor  dr.  r.  Aurel  Pentelescu  și  Ionuț-Constantin
        din localitate în 9 mai același an, serviciu religios care a  Petcu,  reeditarea  operei  semnificative  a  protopopului
        fost închinat memoriei eroului maior medic Aurel Groze  militar  Ioan  Dăncilă  –  important  duhovnic  al  Armatei
        care a căzut la Stalingrad. Câteva săptămâni mai târziu,  României și un model de educație creștină și devotement
        în 2 iunie același an, cu prilejul Zilei Eroilor (Înălțarea  național  în  rândurile  militarilor  indiferent  de  gradul  și
        Domnului),  erau  în  orașul  transnistrean  Tulcin,  în  comanda exercitată de aceștia.
        catedrala căruia au oficiat Sfânta Liturghie, iar în cimitirul   Remarcăm  și  că  pentru  serviciile  pe  care
        din localitatea menționată, cei doi împreună cu un sobor  le-a  adus  României,  Casei  sale  Regale,  Bisericii  și
        de preoți au săvârșit slujba de pomenire a celor care au  Armatei  României  Mari,  părintele  militar  I.  Dăncilă
        dispărut . Publicația Arma Cuvântului consemnează în  a  fost  răsplătit,  de  instituțiile  anterior  menționate,  cu
               56
        ultima sa apariție din luna mai 1944 participarea pe linia  grade, decorații, distincții, onoruri civile, bisericești și
        frontului  a  exarhului  miliar  dr.  Partenie  Ciopron,  care  militare, astfel: în anul 1920 a fost menționat în anuarul
        era însoțit de protopopul colonel I. Dăncilă, perioadă în  armatei cu gradul de maior, în anul 1929 a fost avansat
        care  cei  doi  oficiali  ai  Episcopiei Armatei  au  inspectat  la  gradul  de  locotenent-colonel,  în  1940  era  avansat
        diferite unități militare din spațiul basarabean, dar și de  colonel. De asemenea, reținem în ceea ce-l privește pe
        pe aliniamentul Chișinău-Iași.                        părintele  militar  I.  Dăncilă  și  următoarele  decorații:
              Începând cu ziua de 1 septembrie 1947 protopopul  Ordinul  ,,Coroana  României”  în  grad  de  Cavaler
        colonel Ioan Dăncilă a fost trecut definitiv în rezervă și  (1920),  ,,Răsplata  muncii  pentru  Biserică”,  Clasa  I
        din oficiu, după un serviciu exemplar îndeplinit ca preot  (1923),  ,,Crucea  Comemorativă  a  Războiului  1916-
        militar vreme de mai bine de 36 de ani . Notăm că după  1919” (1923), Ordinul ,,Steaua României” Clasa a V-a
                                           57
        trecerea sa în rezervă și revenirea sa în rândurile clerului  (1927), Ordinul ,,Coroana României” în grad de Ofițer
        mirean de parohie, părintele I. Dăncilă a slujit religios în  (1931), Medalia ,,Meritul Cultural” Clasa a II-a (1932),
        biserica din Geoagiu de Sus, localitate de origine a soției  Brâul  roșu  și  Insigna  de  protoiereu  militar  (1932),
        sale, o perioadă de mai bine de trei decenii, între 1947-  Protopop,  Subinspector  al  clerului  militar  și  Vicar  al
        1979 . De asemenea, menționăm și că în urma decesului  Episcopiei Armatei cu sediul în Alba Iulia (1937-1940),
             58
        soției Maria, începând din 13 septembrie 1979, părintele  Medalia  Ferdinand  I  cu  Spade  și  Panglică  (1940),
        I. Dăncilă s-a mutat în Aiud, în casa și în grija fetei sale  Ordinul  ,,Coroana  României”,  clasa  a  III-a  (1940) .
                                                                                                               62
        Mioara, pe strada Axente Sever la nr. 53. Câțiva ani mai
                                                                   59 Liviu Silveșan, † Protopopul Ioan Dăncilă, p. 115;
              55 Ioan Dăncilă, Rugăciune, în Arma Cuvântului, anul IV, nr.  Idem, Cărturari sibieni de altădată, p. 568; Mircea Păcurariu,
        1-4, 1943, p. 24; Petru Pinca, Istoricul Episcopiei Armatei, p. 239.  Preotul Ioan Dăncilă, p. 20.
              56 Momente și drumuri pastorale, în Arma Cuvântului,   60 Aurel Pentelescu; Ionuț-Constantin Petcu, Episcopii
        anul IV, nr. 5-6, 1943, p. 54-55.                     Armatei  Române.  Biografii.  Documente  (1921-1948),  p.  100;
              57 Mircea-Gheorghe Abrudan, ,,În luptă cu bolșevismul”-  Mircea Păcurariu, Cărturari sibieni de altădată, p. 568.
        Memoriile  preotului  militar  Ioan  Dăncilă  despre  Campania   61 Idem, Preotul Ioan Dăncilă, p. 20.
        Armatei Române din Ungaria, p. 165.                        62  A.M.C.R.,  Fond  Direcția  Personalului  Armatei.
              58 Mircea Păcurariu, Preotul Ioan Dăncilă, p. 19-20.  Biroul Clerului, dosar nr. 18791, f. 482; Aurel Pentelescu; Ionuț-


        Pag. 20
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27