Page 27 - Morisena19_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Preot dr. Valentin Bugariu multe cărţi, George Maiota, tot grec, cu studii la Roma

(Birda) şi Veneţia şi profesor al beizadelelor domneşti. Un alt
reprezentant al cărţii a fost eruditul Sevastos Kimenitul,
care studiase în Italia şi la Constantinopol, discipol al
Tiparul şi cartea bisericească în lui Al. Mavrocordat. La noua Academie de la Sf. Sava

vremea lui Constantin au fost aduşi tot dascăli celebri: Dr. Ioan Comnen, care
a predat fizica şi matematica . Era deja creat un mediu
1
Vodă Brâncoveanu cultural al curţii, între reprezentanţi amintim pe vlădicii
Theodosie şi Antim, Radu şi Şerban Greceanu, Iordache

Abstract: The reign of Constantin Brâncoveanu
was the apogee of church culture in the Romanian
Principalities. The prince was not only the supporter,
but also the patron of the Wallachian press that printed
religious and educational books, contributing to the
spiritual and cultural unity of the Romanians in the
Middle Ages.

Keywords: printing press, book, craft, printer,
monk, hierarch, monastery.

Tiparul

Domnia lui Constantin Brâncoveanu în Ţara
Românească (1680-1714) a lăsat urme în istoria culturii
româneşti. În primul rând a fost valorificată cartea de cult
care îndeplinea în vremea aceea un dublu rol: de a sluji
tipicului bisericesc şi de a reprezenta suportul didactic
al şcolii româneşti. Urcarea pe tron a fost marcată prin
apariţia Bibliei de la Bucureşti (1688), prima versiune a
Cărţii Sfinte în limba română, şi s-a încheiat cu broşurile
editate de fiii săi până în 1714. Putem astfel trage o primă
concluzie şi anume aceea că vremea lui Brâncoveanu a
fost domnia cărţii prin excelenţă.
Ajuns domn al ţării, prima etapă a reprezentat-o
consolidarea păcii în politica externă prin alianţe atât cu
Răsăritul, cât şi cu Apusul, a urmat reforma fiscală ca prim
element al dezvoltării economiei şi, desigur, a vistieriei Cantacuzino, David şi Teodor Corbea . Influenţa grecească
1
curţii domneşti. Tot în acest domeniu economic, tânărul a fost susţinută de patriarhii Ierusalimului, Dositei şi
domn a întreţinut lumânăriile domneşti din Bucureşti şi Hrisant Notara, care au avut un rol important în polemica
Târgovişte şi, desigur, s-a centralizat marea proprietate, teologică, dar şi în dezvoltarea învăţământului grecesc
Brâncoveanu fiind proprietarul al mai multor sate, heleştee, în Ţara Românească. Exista astfel o influenţă italiană la
dar şi case în Braşov. Prin dezvoltarea economică s-a curtea domnească, prin prezenţa profesorilor amintiţi, a
putut înfăptui cea de-a doua şi anume susţinerea culturii medicului Pylarino, întemeietorul primului spital al ţării,
româneşti prin literatură şi artă în general. Cel mai bun Colţea, a secretarului curţii, Anton Maria Del Chiaro,
ambasador al epocii brâncoveneşti au fost cartea, biserica îmbinată cu cea grecească, a învăţământului şi a cărţii
şi palatul ca opere ale învăţatului domnitor. bisericeşti într-o epocă de tranziţie, în care, limba română
Curtea domnească a fost spaţiul cultural prin
1 Ştefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Vodă
excelenţă, locul în care se regăseau împreună Apusul şi Brâncoveanu. Viaţa. Domnia. Epoca, Editura Ştiinţifică, Bucu-
Răsăritul. Aici şi-au avut reşedinţa Ioan Abramios, fost reşti, 1969, p. 319; 321. (Se va prescurta în continuare Ştefan
paroh al coloniei greceşti din Veneţia, care tipărise mai Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Vodă Brâncoveanu…).

Pag. 25