Page 27 - Morisena19_2020
P. 27

Revistă trimestrială de cultură istorică



                  Preot dr. Valentin Bugariu                  multe  cărţi,  George  Maiota,  tot  grec,  cu  studii  la  Roma

                              (Birda)                         şi  Veneţia  şi  profesor  al  beizadelelor  domneşti.  Un  alt
                                                              reprezentant al cărţii a fost eruditul Sevastos Kimenitul,
                                                              care  studiase  în  Italia  şi  la  Constantinopol,  discipol  al
         Tiparul şi cartea bisericească în                    lui Al.  Mavrocordat.  La  noua Academie  de  la  Sf.  Sava

                 vremea lui Constantin                        au fost aduşi tot dascăli celebri: Dr. Ioan Comnen, care
                                                              a  predat  fizica  şi  matematica .  Era  deja  creat  un  mediu
                                                                                        1
                   Vodă Brâncoveanu                           cultural al curţii, între reprezentanţi amintim pe vlădicii
                                                              Theodosie şi Antim, Radu şi Şerban Greceanu, Iordache

              Abstract:  The  reign  of  Constantin  Brâncoveanu
        was  the  apogee  of  church  culture  in  the  Romanian
        Principalities.  The  prince  was  not  only  the  supporter,
        but also the patron of the Wallachian press that printed
        religious  and  educational  books,  contributing  to  the
        spiritual  and  cultural  unity  of  the  Romanians  in  the
        Middle Ages.


              Keywords:  printing  press,  book,  craft,  printer,
        monk, hierarch, monastery.


              Tiparul

                Domnia  lui  Constantin  Brâncoveanu  în  Ţara
        Românească (1680-1714) a lăsat urme în istoria culturii
        româneşti. În primul rând a fost valorificată cartea de cult
        care îndeplinea în vremea aceea un dublu rol: de a sluji
        tipicului  bisericesc  şi  de  a  reprezenta  suportul  didactic
        al  şcolii  româneşti.  Urcarea  pe  tron  a  fost  marcată  prin
        apariţia Bibliei de la Bucureşti (1688), prima versiune a
        Cărţii Sfinte în limba română, şi s-a încheiat cu broşurile
        editate de fiii săi până în 1714. Putem astfel trage o primă
        concluzie  şi  anume  aceea  că  vremea  lui  Brâncoveanu  a
        fost domnia cărţii prin excelenţă.
              Ajuns  domn  al  ţării,  prima  etapă  a  reprezentat-o
        consolidarea păcii în politica externă prin alianţe atât cu
        Răsăritul, cât şi cu Apusul, a urmat reforma fiscală ca prim
        element  al  dezvoltării  economiei  şi,  desigur,  a  vistieriei   Cantacuzino, David şi Teodor Corbea . Influenţa grecească
                                                                                              1
        curţii domneşti. Tot în acest domeniu economic, tânărul   a  fost  susţinută  de  patriarhii  Ierusalimului,  Dositei  şi
        domn  a  întreţinut  lumânăriile  domneşti  din  Bucureşti  şi   Hrisant Notara, care au avut un rol important în polemica
        Târgovişte  şi,  desigur,  s-a  centralizat  marea  proprietate,   teologică,  dar  şi  în  dezvoltarea  învăţământului  grecesc
        Brâncoveanu fiind proprietarul al mai multor sate, heleştee,   în Ţara Românească. Exista astfel o influenţă italiană la
        dar  şi  case  în  Braşov.  Prin  dezvoltarea  economică  s-a   curtea  domnească,  prin  prezenţa  profesorilor  amintiţi,  a
        putut înfăptui cea de-a doua şi anume susţinerea culturii   medicului Pylarino, întemeietorul primului spital al ţării,
        româneşti prin literatură şi artă în general. Cel mai bun   Colţea,  a  secretarului  curţii,  Anton  Maria  Del  Chiaro,
        ambasador al epocii brâncoveneşti au fost cartea, biserica   îmbinată  cu  cea  grecească,  a  învăţământului  şi  a  cărţii
        şi palatul ca opere ale învăţatului domnitor.         bisericeşti într-o epocă de tranziţie, în care, limba română
              Curtea  domnească  a  fost  spaţiul  cultural  prin
                                                                   1   Ştefan  Ionescu,  Panait  I.  Panait,  Constantin  Vodă
        excelenţă, locul în care se regăseau împreună Apusul şi   Brâncoveanu. Viaţa. Domnia. Epoca, Editura Ştiinţifică, Bucu-
        Răsăritul. Aici  şi-au  avut  reşedinţa  Ioan Abramios,  fost   reşti, 1969, p. 319; 321. (Se va prescurta în continuare Ştefan
        paroh  al  coloniei  greceşti  din Veneţia,  care  tipărise  mai   Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Vodă Brâncoveanu…).


                                                                                                           Pag. 25
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32