Page 28 - Morisena19_2020

MORISENA, anul V, nr. 3 (19)/2020

nefiind deplin pregătită să ia locul limbii slavone, se simţea ,,intensivă”, atenţia concentrându-se asupra unui număr
nevoia de a se introduce în biserici serviciul divin în forma redus de pagini, de unde şi succesul culegerilor de maxime,
grecească, ceea ce părea cu atât mai firesc, cu cât liturghia şi nu a devenit ,,extensivă”, asimilând cât mai multe texte,
greacă era izvorul liturghiei slavone . în vederea îmbogăţirii bagajului de cunoştinţe .
2
6
Tiparul a fost opera unor clerici, atât Theodosie, cât Inventarul cărţilor epocii a fost realizat de istoricii
şi Antim şi Mitrofan la Bucureşti, iar mai apoi la Buzău tiparului (Doru Bădără), de aceea nu vom insista la
au imprimat cărţi bisericeşti, atât cu ajutor domnesc: ,,… prezentarea materialului, ci vom puncta câteva cărţi care au
Cu porunca şi cu toată cheltuiala a prealuminatului şi contribuit la dezvoltarea limbii române, dar şi a ritualului
înălţatului domn şi oblăduitoriu a toată Ţara Românească bisericesc. Şi în această realizare Biserica Ortodoxă a fost
3
Ioan Constandin B<asarab> B<râncoveanu> Voevod” . partenerul de nădejde al curţii de la Bucureşti. Biserica,
Astfel de precizări apar în prefaţa majorităţii cărţilor în pofida păcatelor şi a cusururilor ei, rămâne, ca în Evul
bisericeşti. Al doilea sprijin în tipărirea şi difuzarea cărţii Mediu occidental, singurul refugiu al culturii. La ţară, şi
bisericeşti l-a reprezentat marea boierime a ţării: spătarul adesea şi la oraş, popa este cel care joacă rolul de învăţător
Mihai Cantacuzino, apoi tipografii: Gheorghe Radovici, pentru câţiva copii de ţărani, luaţi la întâmplare sau fiindcă
clericii: Antim, ieromonahii: Galaction Vidali şi Filotei şi aşa fusese voinţa boierului. Cele mai frumoase opere de
laicii: Manu a lui Apostol . artă religioasă sunt adunate în biserici şi mânăstiri .
4
7
Din această vreme este cunoscut şi un renumit Din tipăriturile ce ni s-au păstrat din această epocă,
ilustrator de cărţi, Ioanichie Bucov, ale cărui gravuri, mai ales 97 au fost realizate la Bucureşti, Târgovişte, Snagov, Buzău
acelea din Triodul de la Buzău, tipărit în anul 1700, reliefează şi Râmnic. Cu sprijin domnesc au funcţionat şi tipografiile
un real talent şi o mare sensibilitate. Cel mai de seamă meşter de la Bălgrad (Alba-Iulia) pentru românii transilvăneni şi
al matriţelor de lemn era un tipograf de la Râmnicu Vâlcea, Alep pentru ortodocşii din Siria şi Arabia. O caracteristică
Constantin Popa; după cum meşteri în xilogravură, ca Ursu, a cărţii bisericeşti este bilingvismul, adică ediţii româno-
Dimitrie şi alţii, au împodobit cu ilustraţii şi frontispicii greceşti sau greceşti-arabe, deci cu destinaţie mai largă
nenumărate cărţi apărute în această epocă . pentru întreaga Ortodoxie. Este timpul trecerii de la
5
Tipografii au funcţionat la Bucureşti, Snagov, slavonă la limba română, deci o epocă de tranziţie.
Râmnic, Buzău şi Târgovişte. Tiparniţele imprimau cărţi În momentul de maximă înflorire a culturii brân-
în dublu regim, eclesiastic şi domnesc. Tipografiile au coveneşti a lucrat mitropolitul Antim Ivireanul. În
dezvoltat o şcoală de tipografi aşa cum a fost cea de la testamentul său întocmit odată cu regulamentul pentru
Snagov, care a pregătit între alţii pe tipografii: Mihail Aşezământul mănăstirii Antim, frumoasa lui ctitorie
Iştvanovici, ieromonahul Dionisie Floru şi pe Gheorghe bucureşteană, poruncea: ,,Las cu blestem şi aceasta: să
Radovici. În jurul tipografiilor s-a grupat un număr de aibe datorie tipograful să înveţe meşteşugul tipografiei
corectori, gravori, traducători, care au format o adevărată unul după altul, pentru ca să nu piară acest meşteşug din
,,lume a cărţii”, interesată de munca filologică hrănită ţară, nici să se părăsească lucrul cărţilor pentru folosul ţării
mai ales de confruntarea versiunilor în vederea realizării şi pentru ajutorul casei” .
8
unei corecte versiuni româneşti şi, deci, în acurateţea Vlădica Antim (1650-1716) născut în Gruzia a studiat
termenilor, în viaţa conceptelor. Aceşti mici cărturari
s-au alăturat unor scriitori ca fraţii Greceanu, Mitrofan şi greaca, turca şi araba în mediul Patriarhiei Ecumenice.
Theodosie, formând o mişcare intelectuală. Lectura nu a Ajuns în Ţara Românească a fost tipograf la Snagov, apoi
fost transformată de ritmul susţinut al tipăririi, după cum episcop al Râmnicului. În 22 februarie 1708, în Duminica
înţelegeam din faptul că actul lecturii era considerat să fie Ortodoxiei, a fost înscăunat ca mitropolit al Ţării.
În întreaga sa activitate tipografică a reuşit
2 Şerban Ionescu, Epoca brâncovenească. Dimensiuni imprimarea de cărţi în limba poporului păstorit. Acest şir a
politice. Finalitate culturală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, început la Snagov (Evangheliar, 1697) şi Bucureşti (Noul
p. 96.
3 Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi, 6 Ştefan Ionescu, Panait I. Panait, Constantin Vodă
Editura Minerva, Bucureşti, 1980, p. 378; 381. (Se va prescurta Brâncoveanu, p. 327.
în continuare Istoria literaturii…). 7 Alexandru Duţu, Modelul cultural brâncovenesc,
4 Adina Chirilă, Proiectul cultural al mitropolitului în vol. Paul Cernovodeanu, Florin Constantiniu (coord.),
Antim Ivireanu, Editura Marineasa, Timişoara, 2007, p. 56. (Se Constantin Brâncoveanu, Editura Academiei, Bucureşti, 1989,
va prescurta în continuare Proiectul cultural al mitropolitului…). p. 161.
5 Doru Bădără, Tiparul românesc la sfârşitul secolului 8 Neagu Djuvara, Între Orient şi Occident. Ţările
al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, Editura Istros, Române la începutul epocii moderne (1800-1848), ediţia a II-
Brăila, 1998, p. 36. (Se va prescurta în continuare Tiparul a, traducere din franceză de Maria Carpov, Editura Humanitas,
românesc). Bucureşti, 2002, p. 157.

Pag. 26