Page 31 - Morisena19_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Române. In folio de 12 volume (I . Luna lui Septemvrie, 139 Bibliolog Gabriela Șerban
f; II. Luna lui Octovrie, 152 f; III. Luna lui Noemvrie, 164 (Bocșa)
f; IV. Luna lui Dechemvrie, 173 f; V. Luna lui Ghenuarie,
186 f; VI. Luna lui Fevruarie, 117 f; VII. Luna lui Martie,
120 f; VIII. Luna lui Aprilie, 98 f; IX. Luna lui Mai, 101 f.; Oameni de ieri și de azi (5):
X. Luna lui Iunie, 116 f; XI. Luna lui Iulie, 116 f; XII. Luna
lui Augustu, 132 f. În 1700 a apărut Triodul în slavonă şi Ion Cocora
română cu gravuri executate de Ioanichie Bakov .
26
O reuşită deosebită a fost reactivarea tipografiei de Abstract: Ion Cocora was born in Forotic village,
la Bălgrad. Aici, Mihail Işvanovici, ucenicul mitropolitului Caraș-Severin County, on 13 March 1927. He was among
Antim, a imprimat o Bucoavnă şi un Chiriacodromion the people who were deported to Bărăgan on the Pentecost
(1699), ultima carte este în fond o Cazanie, o carte de night (18 June) of 1951. In a conversation with Gabriela
predici utilizată în serviciul divin public până la începutul Șerban and Dr. Martin Olaru, Ion Cocora speaks about
veacului al XX-lea. the five years he and his family spent in the Bărăgan Plain,
Tipografia de la Mănăstirea Snagov a fost (în the harsh living conditions and the tough work they did in
întregime, probabil) rodul ,,ostenelelor” lui Antim, al the “Siberia of Romania”.
,,sudorilor feţei” sale, al muncii şi talentului său: litera
grecească, litera latinească (verosimil), litera chirilică Keywords: Bărăgan, deportees, Dâlga Nouă,
pentru tipăriturile româneşti, presale şi tot arsenalul Forotic, Martin Olaru, the great blizzard, Ion Cocora,
trebuincios ilustrării şi impodobirii. Banii erau, cu Nicolae Petrișor.
siguranţă, ai voievodului Constantin Brâncoveanu. Folosul
va fi acela al Ecclesiei româneşti . Într-una din zilele acestui început de an, împreună
27
Ca finalitate, la sfârşitul epocii lui Brâncoveanu cu prof. dr. Martin Olaru, am solicitat o vizită la casa
şi prin cartea bisericească s-a finalizat un proces cultural familiei Nicolae Petrișor din Bocșa Română, pentru a
cu implicaţii spirituale şi sociale majore: impunerea sta de vorbă cu socrul acestuia, unul dintre deportații
limbii româneşti ca limbă liturgică a Bisericii din spaţiul Bărăganului, dl. Ion Cocora.
românesc și, pe această cale, a limbii literare unitare . Cunoaștem că deportările în Bărăgan au fost o
28
1
acțiune întreprinsă în anii '50 de către regimul comunist
Concluzii: în contextul încordării relațiilor dintre România și
Iugoslavia. Astfel, Banatul, aflat la aproximativ 25 km
Parte a moştenirii culturale brâncoveneşti, cartea de granița cu Iugoslavia, a devenit zonă sensibilă, iar
bisericească a contribuit la dezvoltarea limbii române bănățenii, indiferent de etnie, au devenit „elemente
literare şi, implicit, a Bisericii. Oriunde învăţatul cu un factor ridicat de risc”. Drept urmare, prin HCM
domnitor ridica o biserică, făcea o danie, aceste acte au 1154/1950 din 26 octombrie, a fost aprobat planul de
fost însoţite de daruri în cărţi. O preocupare deosebită deportare sau internare în D.O. (domiciliu obligatoriu)
a fost sprijinirea Ortodoxiei românilor ca factor de și „igienizarea Banatului”, în primul rând „curățarea
unitate naţională, dar şi a ortodocşilor de pretutindeni etnică” a germanilor, sârbilor, aromânilor, iar în al doilea
prin înfiinţarea de tipografii. O urmare a fost şi suţinerea rând, îndepărtarea unor categorii sociale considerate
materială a Bisericii Ortodoxe din Ardeal ca stăvilar sigur periculoase de către comuniști. Au fost vizați bănățenii
împotriva prozelitismului şi deznaţionalizării românilor. înstăriți, proprietarii de pământuri, fermieri, hangii sau
Cartea bisericească a apărut în tipografiile domneşti deținători de restaurante, industriași, activiști pentru
şi bisericeşti cu ,,porunca”, dar mai ales ,,cheltuiala” drepturile cetățenești și alții considerați de stăpânire
domniei. De apariţiile tipografice s-au ocupat arhiereii „elemente dușmănoase cu factor ridicat de risc”.
2
locului, Sf. Antim şi Mitrofan, adevăraţi meşteri tipografi.
Tipăriturile din vremea lui Constantin Brâncoveanu se Înscrisurile consemnează că au căzut pradă celei mai
dureroase zile a satului 258 de localități din apropierea
înscriu în necesitatea ritualică, fiind în parte în limba frontierei cu „imperialismul”, 12.791 familii, 40.320
română în epoca de tranziţie liturgică de la slavonă la
limba naţională. 1 Viorel Marineasa, Daniel Vighi și Valentin Sămânță,
„Deportarea în Bărăgan”: destine, documente, reportaje.
26 Doru Bădără, Tiparul românesc…, p. 64. Timișoara: Mirton, 1996.
27 Doru Bădără, op. cit., p. 73. 2 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-
28 Dan Horia Mazilu, Introducere în opera…, p. 18. plita-noapte-de-rusalii-60-de-ani-de-la-deportarea-in-baragan.

Pag. 29