Page 30 - Morisena19_2020

MORISENA, anul V, nr. 3 (19)/2020

se observă eliminarea slavonismelor ca jătvă, milosârdie, reprezentându-i pe Sf. Grigorie de Ioanichii şi Sf. Vasile de
svânt etc. Nota predominată în vocabular rămâne Dimitrios, realizate cu plăcile aduse de la Snagov la Buzău
structurarea lui pe limba populară în care sunt realizate şi mai apoi la Râmnic şi, în final, la Târgovişte .
21
cele mai rezistente pagini ale traducerii. Evident, termenii O contribuţie deosebită o reprezintă tipărirea textului
consideraţi prea regionali ori învechiţi sunt înlocuiţi şi ei sacru: Evangheliarul greco-român (1693), Psaltirea
în vederea accesibilităţii . (1694), Evanghelia (1697) şi Noul Testament (1703).
18
Evanghelia din 1693 a fost imprimată din ,,porunca”
Cartea de cult şi ,,cu cheltuiala” domnului ţării în tipografia ţării.
În textul Psaltirii, în câteva versuri este amintit
Prin imprimarea cărţii de cult s-a urmărit realizarea de către ierarhul locului domnitorul ţării: ,,Prealuminata
educaţiei religioase şi morale a mulţimii. Spirit luminat, atemă a Ţărâi Rumâneşti,/ Cu care s-au încoronat vechii
înconjurat de o curte intelectuală receptivă la ideile de Băsărăbeşti,/ Bolocinstitului domn Constandin s-au dăruit,/
reformă şi progres, el a înţeles să practice această iniţiativă Că den fericită a lor sămânţă s-au odrăslit,/ Şi bunele lor
pe suprafaţa întregii Ortodoxii. A tradus şi tipărit cărţi fapte câte poate le plineşte,/ Şi ţara despre toţi vrăjmaşii
bisericeşti pentru toate popoarele Ortodoxiei; a creat şi o păzeşte” . Psaltirea proorocului şi împăratului David
22
subvenţionat şcoli, pretutindeni unde a fost solicitat . păstrează acelaşi tipic adică volum apărut cu poruncă şi
19
În această epocă au fost realizate tipărituri în cheltuială domnească. Tot în 1694, Antim a mai tipărit o
care arta tipografică strălucea prin podoabele gravurilor Psaltire, cu psalmii în slavonă şi unele rugăciuni în română.
sau prin desăvârşirea tehnică a lucrului tipografic. Cartea s-a păstrat într-un singur exemplar descoperit de
Dacă amintim numai vignetele Liturghierului din G. Ştrempel în Biblioteca Judeţeană Timiş. Este vorba
1680, gravurile Evangheliei din 1682 sau xilogravurile de Psaltire a prorocului şi împăratului David, cu molitve
Triodului din 1700 ne putem da seama de înaltul stadiu al rumâneşti, la toate cathizmele şi cu ale mântuitoare
artei tipografice a românilor. rugi şi pashalii de 46 de ani, carele s-au tipărit în zilele
Cea de a doua carte de la tiparniţa bucureşteană blagocestivului domn a toată Ţara Rumâniască Ioan
este Evangheliarul greco-român (1693), operă monu- Canstantin B<asarab> B<râncoveanu> voievod, fiind
mentală a lui Antim remarcată prin ţinuta tipografică, păstoriu turmei lui Hristos mitropolit chir Theodosie, în
fiind un model al genului. anii de la Hristos 1694, în sfânta Mitropolie în Bucureşti” .
23
Ajuns episcop al Râmnicului, Antim mută Noul Testament din 1703 a apărut iarăşi cu porunca
tipografia de la Snagov la Râmnic, unde a imprimat şi cheltuiala lui Brâncoveanu. Aeasta este prima dată când
Antologhionul (1705). După anul 1705 învăţatul episcop în Ţara Românească a fost tipărit Noul Testament.
şi apoi mitropolit al Ţării traduce în româneşte cărţile Mitrofan (†1702), episcop al Huşilor, colaborator
de bază ale Bisericii: Molitvelnicul (1706), urmat de şi tipograf al mitropolitului Dosoftei al Moldovei. Ajuns
Liturghier, Ceaslov şi Octoih în 1703. în Ţara Românească a fost conducătorul tipografiei din
Antologhionul râmnicean a fost finanţat ,,cu osârdia Bucureşti, a îngrijit de imprimarea Bibliei lui Şerban
şi cu toată cheltuiala…” marelui spătar Mihai Cantacuzino, Cantacuzino. Ales eparhiot al Buzăului întemeiază aici o
ctitorul mănăstirilor Sinaia şi Colţea. Cartea are şi un tipografie care imprimă între altele cele 12 Minee (1698)
subtilu lămuritor ,,adecă Floarea Cuvintelor, care cuprinde şi Triodul (1700). De la Bucureşti a luat o parte din utilajul
în sine toată slujba ce i se cuvine lui a sfintei biserici preste tipografic în 1691 .
24
tot anul…” având ca izvor un text grecesc . Mitrofan este şi ctitorul tipografiei bucureştene.
20
Molitvelnicul din 1706 este o lucrare alcătuită din Litera tipografului moldovean se distinge prin frumuseţea
două părţi distincte, prima dintre ele, sub titlul Molitvelnic sobră a desenului, proporţii şi calitatea deosebită a
fiind un Liturghier, iar a doua Molitvelnicul propriu-zis. execuţiei, fapt ce permitea opţinerea unei pagini elegante,
Liturghierul din 1713 de la Târgovişte a fost realizat cu rânduri corect aliniate şi cu linia literei dreaptă .
25
în limba română cu gravuri şi reprezintă a doua ediţie după La Buzău a tipărit mai multe cărţi de cult între care
cea râmniceană din 1706. Printre gravuri se află şi acelea Mineele (1698), o primă ediţie a volumelor pentru Ţările

18 Alexandru Rosetti, Boris Cazacu, Liviu Onu, Istoria 21 Dan Horia Mazilu, Introducere în opera…, p. 24.
limbii române literare, Editura Minerva, Bucureşti, 1971, p. 168. 22 Doru Bădără, Tiparul românesc…, p. 95.
19 Gabriel Ţepelea, Pentru o nouă istorie a literaturii…, 23 Dan Horia Mazilu, op. cit., p. 79-80.
p. 184. 24 Adina Chirilă, Proiectul cultural al mitropolitului…,
20 Victor Papacostea, Tradiţii româneşti de istorie şi p. 56-57.
cultură, ediţie îngrijită de Cornelia Papacostea-Danielopolu, 25 Fanny Djindjihaşvili, Antim Ivireanul, cărturar
Editura Eminescu, Bucureşti, 1996, p. 220. umanist, Editura Junimea, Iaşi, 1982, p. 28.

Pag. 28