Page 29 - Morisena19_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Testament, 1703) şi continuat la Râmnic (Antologhion, Tipărirea acestei opere s-a început sub domnia lui Şerban
1705; Molitvelnic, 1706) fiind sfârşit la Târgovişte (Octoih, Cantacuzino, în jurul anului 1688, şi s-a terminat după
1712; Liturghier, 1713; Molitvelnic, 1713; Ceaslov, 1715). câţiva ani sub domnia lui Brâncoveanu” .
12
După locul de apariţie, 20 au apărut la Bucureşti Istoricul literar N. A. Ursu atribuie mitropolitului
(1691-94; 1701-5; 1715-16), 14 la Snagov (1696-1701), Theodosie prefaţa cărţii care a apărut însă sub iscălitura
10 la Râmnic (1705-1708), 17 la Târgovişte (1709-15) şi patriarhului Dositei al Ierusalimului .
13
una în tipografia de la mănăstirea Antim (1716) . Constantin Brâncoveanu este supraveghetor
9
Mitropolitul Antim a fost şi sfătuitorul şi consilierul (ispravnic) al imprimării operei şi viitorul domn sub care,
prinţului. ,,Sfaturile” lui Antim îi recomandă prinţului cu de facto, a apărut Biblia . În calitate de supraveghetor, a
14
insistenţă apropierea de marile virtuţi: duhul dreptăţii, creat condiţiile optime acestui lucru, aducând ediţii rare
instaurarea şi conservarea păcii (,,Te faci pe tine fericit şi în ale Scripturii, dicţionare, lucrări lexicografice. Există
siguranţă, dacă aduci pace şi faci să înceteze scandalele”), exemplare în care pe ultima pagină apar 16 rânduri
instaurarea spiritului de justiţie (,,în viaţă să judeci suplimentare, în care se precizează că traducerea s-a făcut
deopotrivă şi pe prieteni şi pe vrăjmaşi” şi al dreptăţii după ediţia de la Frankfurt a Septuagintei şi nu după ediţia
(,,Îndepărtează pe boieri de la nedreptate, porunceşte-le să în limba greacă apărută la Veneţia în 1687 .
15
se lase de viclenie”, stăpânirea legii (,,păzeşte legea şi nu o Încă din titlul lucrării se precizează că ,,toate s-au
călca”), iubirea, consideraţia faţă de supuşi, înţelepciunea, tălmăcit după limba elinească spre înţelegerea limbii
adevărul (,,Lucrează cu plăcere întotdeauna ca să fi fericit. rumâneşti cu porunca prea bunului (…) Domn Ioan
Egalitatea adevărată să o găsească cu toţii şi să ai prieteni Şărban Cantacuzino Basărabă Voievod şi cu îndemnarea
ai tăi pe cei ce spun adevărul”) . dumnealui Constandin Brâncoveanul, mare logofăt, nepot
10
Din cele 64 de tipărituri scoase de Antim, mai bine de soră al Măriei sale”. Este deci o operă izvorâtă din
de jumătate erau greceşti (30) sau greco-arabe (2), greco- colaborarea celor doi .
16
slavone (1) sau greco-române (1). Lucrurile nu trebuie La această traducere alături de Septuaginta de la
să ne mire. Suntem în vremea partidei Cantacuzinilor Frankfurt, Palia de la Orăştie şi Vechiul Testament în
dominată de personalităţile lui Şerban, apoi Constantin traducerea lui Nicolae Milescu (1660) s-au mai folosit şi
Brâncoveanu, care adunaseră la curţile lor boieri, clerici, cele din Evanghelie, Bucureşti, 1682, Parâmiile preste an
doctori, dascăli din tot Răsăritul grec . ale lui Dosoftei, 1683, Apostolul, Bucureşti, 1683, dar şi
11
Noul Testament de la Bălgrad (1648).
Biblia de la Bucureşti (1688) Unul din argumentele folosirii de către traducători
a versiunii lui Milescu rezidă în faptul că în cadrul
Biblia este o operă colectivă a muncii de traducere. Vechiului Testament (între paginile 740-750), se află şi un
Cartea cuprinde părţi din Palia de la Orăştie, traducătorii text nebiblic, un tratat filosofic Pentru singurul ţiitoriul
au folosit şi tălmăcirea spătarului Nicolae Milescu făcută gând de Pseudo-Josephus Flavius, tradus din greceşte de
după Biblia grecească de la Frankfurt. Traducerea a fost Milescu, aflat în acelaşi loc al Bibliei, în ediţia germană
realizată de stolnicul Constantin Cantacuzino, Şerban şi după care a lucrat Spătarul .
17
Radu Greceanu. Cărturarii de la Bucureşti păstrează în scris câteva
Tălmăcirea a fost făcută după Septuaginta aşa reguli ca: fonetismele pâine, mâine (adv.), câine, mâinile
cum mărturiseşte Del Chiaro: ,,Între alte lucrări tipărite (subst, scrierea cu j (ajutoriu, judecată). Pe plan lexical
până azi în Valahia sunt şi următoarele: Vechiul şi Noul 12 Teodor Bodogae, Personalitatea mitropolitului Antim
Testament, după versiunea celor 70, tradusă în româneşte Ivireanul, în rev. ,,Mitropolia Banatului”, 1966, nr. 7-9, p. 470.
de doi fraţi boieri români din familia Greceanu – unul din 13 Anton Maria Del Chiaro, Istoria della moderne
ei fu tatăl principesei Păuna, care trăieşte acum în Veneţia rivoluzioni della Valachia, Veneţia, 1718, p. 43, după Nicolae
– «e principesa Păuna, soţia lui Ştefan Cantacuzino, Cartojan, Istoria literaturii…, p. 392.
fiul stolnicului, care a urmat pe tron lui Brâncoveanu». 14 Ioan Dură, Mitropolitul Teodosie al Ţării Româneşti.
Precizări şi contribuţii biografice, în rev. ,,Biserica Ortodoxă
9 Biblioteca Academiei, mss. 3342, după Şerban Ionescu, Română”, 1988, nr. 9-10, p. 125-130.
Panait I. Panait, Constantin Vodă Brâncoveanu…, p. 327. 15 Dan Râpă-Buicliu, Cartea românească veche. Studia
10 Mircea Păcurariu, Importanţa mitropolitului Antim bibliologica, Editura Alma, Galaţi, 2000, p. 90.
Ivireanul pentru Biserica şi cultura românească, în rev. 16 Doru Bădără, Tiparul românesc…, p. 65.
,,Mitropolia Banatului”, 1966, nr. 7-9. p. 500. 17 Gabriel Ţepelea, Pentru o nouă istorie a literaturii
11 Dan Horia Mazilu, Introducere în opera lui Antim şi culturii române veche, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994,
Ivireanul…, Editura Minerva, Bucureşti, 1999, p. 125. (Se va p. 182. (Se va prescurta în continuare Pentru o nouă istorie a
prescurta în continuare Introducere în opera…). literaturii…).

Pag. 27