Page 51 - Morisena19_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

mari probleme. Pentru că anul școlar era în curs, primele învăţământul făgeţean la exigenţele legislaţiei şcolare ro-
măsuri urmăreau adaptarea învățământului la noile schim- mâneşti, de a continua munca directorului Csokany Gyula
bări politice, urmând ca schimbările structurale să se facă în ceea ce priveşte editarea anuarelor şcolare.
cu începerea anului școlar 1919/1920. Astfel, potrivit Notei În septembrie 1919 va fi numit subrevizor şcolar de
circulare din 22 decembrie 1918, și în școlile românești control în subrevizoratul Făget. În același an a fost ales
din această zonă istoria și geografia Ungariei urmau să fie secretar al secţiei judeţene a „Asociaţiei învăţătorilor din
înlocuite cu istoria și geografia României, iar elevii români Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş”. Până în 1926,
de la aceste școli nu mai erau obligați să studieze limba când se va reîntoarce în locurile natale, Dănilă Iliţiescu
6
maghiară . După Marea Unire, dispărând politica maghiară a desfăşurat o bogată activitate spirituală. Va participa în
de deznaționalizare, majoritatea comunelor bisericești din calitate de dirijor al corului „Doina” la toate manifestările
nord-estul Banatului au solicitat Consistoriului diecezan al culturale organizate în zona Făgetului, pentru sărbătorirea
episcopiei Caransebeșului ca școlile să devină școli de stat. zilei de 1 Decembrie sau comemorarea unor momente
Era și dorința credincioșilor de a scăpa de multele eforturi însemnate din istoria naţională, dovedindu-se a fi nu numai
financiare pe care trebuiau să le facă pentru a menține un competent dirijor, ci şi un strălucit orator.
caracterul confesional al școlilor lor. Presa vremii a consemnat cu lux de amănunte
Mai dificilă a fost situația de la Făget, unde fun- primul 1 Decembrie sărbătorit la Făget: „Timp frumos,
cționau o școală confesională cu limba de predare ro- casele arborate cu mândrul nostru tricolor, pe străzi lume
mână și o școală de stat cu limba de predare maghiară. multă în haine de sărbătoare… Ajunşi înaintea şcolii şi
În toamna anului 1919, Consiliul Dirigent l-a numit pe nefiind acolo sala aşa încăpătoare pentru a cuprinde atâta
Dănilă Ilițescu, până atunci învățător la școala confe- public, acesta împreună cu tineretul şcolar se postează
sională română, ca director al școlii de stat. Astfel, cele înaintea intrării unde sunt aşezate scaune în semicerc, iar
două școli s-au unit, iar comitetul parohial a acceptat ca în mijloc o masă frumos împodobită cu flori şi un mândru
școala confesională română să devină școală de stat, în tricolor românesc” . Potrivit relatării ziarului „Drapelul”
9
ciuda opoziției Consistoriului diecezan. Lucrurile s-au festivitatea la care au participat autorităţile civile şi
complicat deoarece fostul director al școlii de stat, Csokani militare, cadrele didactice şi peste 300 de elevi, precum
Gyula , a refuzat să predea școala lui Dănilă Ilițescu și şi alţi locuitori ai Făgetului, a fost deschisă de Dănilă
7
să rămână doar învățător la secția maghiară. Va accepta Iliţiescu, care, prin elocvenţă şi talent oratoric, a evidenţiat
să predea documentele școlare abia în 10 mai 1920 și la semnificaţia deosebită a evenimentului sărbătorit. Pe
sfârșitul anului școlar, având vechimea necesară, se va aceleaşi coordonate s-au înscris şi discursurile altor
pensiona . Fiind primul director şcolar din România Mare intelectuali făgeţeni, cât şi poeziile recitate de elevii şcolii
8
(1919-1926), Dănilă Ilițescu a avut meritul de a adapta
şi cântecele intonate de corul „Doina”.
6 Gheorghe Iancu, Contribuția Consiliului Dirigent la În mediul fecund al Făgetului îşi va începe şi intensa
consolidarea statului național unitar român (1919-1920), Cluj, activitate publicistică, fiind un colaborator permanent al
Edit. Dacia, 1985, p. 261. ziarului „Gazeta Făgetului” cu articole referitoare la rolul
10
7 Csokány Gyula s-a născut la 14.07.1857 la Czernya, şcolii şi al educaţiei în evoluţia poporului. În articolul
judeţul Torontal. După absolvirea școlii pedagogice din Csongrád „Şcoala viitorului”, învăţătorul Dănilă Iliţiescu îşi exprimă
(Ungaria), funcționează ca învățător în Nógrád, Bulgăruş și convingerea că „Şcoala viitorului va fi mai practică decât a
Nițchidorf, iar din anul 1884 în Făget. Timp de aproape patru
decenii a desfășurat o susținută activitate pentru îmbunătățirea trecutului, întrucât ne va pregăti să muncim mai mult şi cu
performanțelor elevilor și creșterea prestigiului școlii. Nu folos”, dar în acelaşi timp va trebui să fie şi mai umanistă
întâmplător cea mai mare parte a intelectualilor și funcționarilor pentru a putea modela cunoştinţe şi a forma sentimente .
11
români din zona Făgetului și-au trimis copiii la această școală. Rolul familiei în educarea copilului şi pregătirea lui
În anul 1891 a fost numit director, funcție îndeplinită, fără pentru viaţă, precum şi necesitatea colaborării strânse
întrerupere, până în anul 1919, când școala devine școală cu dintre şcoală şi familie, constituie obiectul articolului
limba de predare română, iar el se pensionează. Bogata activitate „Societatea ca factor de educaţie”, publicat în trei numere
și performanțele profesionale i-au fost răsplătite prin numeroase
medalii acordate de către guvernul maghiar și inspectoratul 9 „Drapelul”, an. XVIII, nr. 151 din 7 februarie 1919, p. 2.
școlar și premiul Krammer primit în anul 1918. Cel mai valoros 10 Dumitru Tomoni, Gazeta Făgetului, în „Orizont”, an.
dascăl al școlii germano-maghiare din Făget s-a stins din viață XXXVII, nr. 38 din 19 septembrie 1986, p. 6. Prin multitudinea
la 28.02.1943 și își doarme somnul de veci în cimitirul romano- problemelor abordate, prin originalitatea şi clarviziunea unor
catolic din Făget. (Dumitru Tomoni, Ion Căliman, Monografia soluţii, „Gazeta Fagetului”, în scurta perioadă de apariţie – 9
Făgetului, Edit. Eurostampa, 2017, p. 280-281). săptămâni – a jucat un rol important în viaţa spirituală a acestei
8 Ioan Cipu, Învățământul făgețean 1769-1998, Lugoj, zone de civilizaţie românească.
Edit. Europa Dacia Nova, 1988, p. 84-88. 11 „Gazeta Fagetului”, nr. 2 din 26 august 1921, p. 2.

Pag. 49