Page 52 - Morisena19_2020

MORISENA, anul V, nr. 3 (19)/2020

de acelaşi cunoscut învăţător. Pronunţându-se pentru o elevului în vederea formării sale în concordanţă cu modelul
educaţie permanentă, autorul subliniază că nici şcoala educaţional propus, nu poţi pătrunde în „adâncul sufletelor,
şi nici familia nu sunt suficiente pentru educarea tinerei unde stau ascunse comorile unui neam” , aprecia pe bună
16
generaţii, că „această mare operă educativă o poate dreptate Dănilă Iliţiescu. „Fără pricepere şi socoteală, munca
îndeplini numai societatea prin numeroasele şi variatele e zadarnică. Suntem uzurpatorii bogaţiilor statului, dacă nu ne
instituţii cu caracter educativ: şcoli, societăţi şi reuniuni vom da seama de importanţa chemării ce o avem”, consemna
culturale şi sportive”. Analiza acestor articole exprimă o acelaşi învăţător, care îşi va nuanţa această poziţie vizionară
gândire pedagogică profundă, o viziune realistă, înaintată, mai târziu, în revista pedagogică lunară „Şcoala Caraşului”
asupra locului şi rolului şcolii în societate. şi în lucrarea „Şcoala Banatului, actualităţi şi perspective” .
17
Va dezvolta aceste idei valoroase în anuarele Pentru a argumenta o asemenea poziţie realistă, subrevizorul
şcolii primare şi în cele 11 numere ale revistei „Şcoala şcolar de control prezenta situaţii concrete, pozitive şi
12
Noastră”, el fiind în acelaşi timp şi realizatorul acestor negative, constatate în timpul inspecţiilor făcute în şcolile
publicaţii făgeţene. aflate în circumscripţia subrevizoratului de control Făget. S-au
Cu o apariţie săptămânală, „Şcoala Noastră” se dorea tipărit în paginile acestei reviste prelegeri şi lecţii practice,
a fi „organul învăţătorilor din subrevizoratul de control ordine şi circulare şcolare, anunţuri utile pentru învăţători,
Făget”. În cele 11 numere tipărite – 6 în 1923 şi 5 în 1924 legate de bugetele şcolare, de activitatea cercurilor culturale,
– revista abordează toate problemele cu care se confruntă de sărbătorirea unor evenimente din istoria neamului. Chiar
învăţământul din zona Făgetului. Chiar dacă se edita şi se dacă era o revistă de specialitate, adresându-se cu precădere
tipărea la Făget, în tipografia lui Armin Kain, publicaţia oamenilor şcolii, publicaţia consemnează şi alte probleme
se adresa învăţătorilor din cele 11 cercuri culturale de interes general, evenimentele locale, reclame şi anunţuri
subordonate subrevizoratului de control Făget. De aceea, publicitare etc.
aria de difuzare era destul de mare: de la satele situate pe Tot la Făget, Dănilă Iliţiescu va redacta broşura
Valea Mureşului – Birchiş, Bata, Bulci, Bruşnic, Căpâlnaş „Sărbători naţionale. Carte pentru poporul nostru”, un
–, sau în zona pădurenilor – Poieni, Crivina, Pietroasa, – adevărat îndrumar de educaţie patriotică. În perioada
până la cele situate la limita localităţilor Nădrag şi Lugoj făgețeană, Dănilă Iliţiescu a făcut parte din conducerea mai
– Fârdea, Hăuzeşti, Săceni, Ieşnic, Cladova, Bethausen . multor societăți culturale și bancare: Reuniunea Română
13
În articolul apel publicat în primul număr, directorul-editor de Cetire și Cântare din Făget („Doina”), Societatea
Dănilă Iliţiescu, care îndeplinea şi funcţia de subrevizor de lectură română din Făget (Casina), Cooperativa de
şcolar de control, motiva necesitatea tipăririi unei reviste Consum și Valorificare „Furnica” Faget, Cooperativa de
şcolare: „Străbătând drumurile în cele mai mari distanţe de aprovizionare și desfacere în comun „Vulturul” etc.
la centru şi făcând inspecţiile şcolare... cu această ocaziune În anul 1926 a fost numit revizor şcolar al judeţului
am constatat necesitatea unei legături care trebuie să fie Caraş-Severin, stabilindu-se la Oraviţa, unde va continua
permanentă între noi, care legătură, apoi să înlăture orice aceeaşi bogată activitate. Înfiinţează „Banca Populară
nedumerire în ce priveşte viaţa internă şi externă şcolară” . Caraşul” (1927), editează revista pedagogică lunară „Şcoala
14
Pe lângă ordonanţele şi circularele oficiale sosite în cursul Caraşului” (1931), organ oficial al revizoratului şcolar din
fiecărei săptămâni, revista va publica articole de metodică Oraviţa, colaborează la manualul „Geografia judeţului
şi pedagogie, rezultate ale activităţii şcolare şi extraşcolare. Caraş”, tipăreşte lucrarea „Şcoala Banatului, actualităţi
Mai mult, Dănilă Iliţiescu ţinea să precizeze că: „orice şi perspective” (1932), în care dezvoltă o concepţie
faptă nobilă şi orice idee şi iniţiativă de folos obştesc este pedagogică interesantă, rezultat al unor numeroase studii
binevenită şi călduros îmbrăţişată” . şi observaţii şi abordează principalele probleme cu care se
15
Revista acordă spaţii importante popularizării celor confrunta atunci şcoala bănăţeană. În acelaşi timp se va
mai cunoscute şi mai eficiente strategii şi metode didactice înrola sub faldurile glorioase ale „Astrei”, fiind unul dintre
pentru a veni în ajutorul învăţătorului a cărui surse de cei mai apreciaţi conferenţiari.
informare erau destul de limitate. Fără cunoaşterea acestor În august 1932 a fost numit revizor şcolar al
metode didactice şi fără cunoaşterea psihopedagogică a judeţului Timiş-Torontal. S-a stabilit la Timişoara,
unde va muri în 1958, lăsând în urma sa amintirea învă-
12 Dănilă Iliţiescu, Anuarul şcolilor primare urbane
de stat din Făget, Lugoj, Institutul de arte grafice „Tipografie ţătorului educat în vechea şcoală, de dascăl şi apostol
Naţională”, 1921. Am consultat anuarele tipărite pentru anii al catedrei şi neamului. Îşi doarme somnul de veci în
şcolari: 1920/21, 1921/22, 1922/23, 1923/24 şi 1924/25. Cimitirul Eroilor din Timişoara.
13„Şcoala Noastră”, an. I, nr.1 din 20 noiembrie 1923, p. 4.
14 Ibidem, p. 1. 16 Idem, an. II, nr. 4 din 22 ianuarie 1924, p. 1.
15 Ibidem. 17 Ibidem.

Pag. 50