Page 58 - Morisena19_2020

MORISENA, anul V, nr. 3 (19)/2020

provocând pagube apreciabile statului român . autorizaţie erau obligaţi să le depună la sediile poliţiei
15
Jafurile au continuat pe tot parcursul anului şi jandarmeriei în interval de 5 zile (în Capitală) şi,
1945. Trupele sovietice aflate în trecere au prădat respectiv, 15 zile (în provincie), în caz de refuz fiind
localităţile Găvojdia, Jena, Sacul, Tincova-Căvăran, pasibili de o pedeapsă de 25 ani muncă silnică .
18
Prisaca, Zăgujeni şi Jupa. Anul 1946 a fost marcat de alte abuzuri săvârşite
La începutul anului 1945, întâlnim o situaţie de armata sovietică pe raza judeţului Severin. Astfel, în
deosebită în localitatea Sâlha-Coştei, ostaşii sovietici luna aprilie 1946, unitatea militară sovietică din Orşova,
prezenţi aici având un comportament relativ bun. care instala linia telefonică directă Belgrad-Moscova, a
În acelaşi timp, rutenii din Copăcele şi Criciova preluat toate firele telefonice (civile şi militare) din Valea
practicau un comerţ ilegal cu militarii sovietici; aceştia Dunării, pe direcţia Orşova-Moldova Nouă-Baziaş până
din urmă primeau băutură şi dădeau, în schimb, diverse la punctul de frontieră Socol, fiind întreruptă legătura
mărfuri furate. Jandarmii nu puneau capăt acestui comerţ telefonică a autorităţilor româneşti cu comunele din Valea
la negru, de teama unor incidente cu ,,aliaţii” sovietici, Dunării. Deşi această situaţie, de-a dreptul excepţională,
deşi ordinul general nr. 984 200 din 30 septembrie a fost adusă la cunoştinţa Comisiei Aliate de Control şi
1944 – semnat de către generalul Gheorghe Mihail (la au fost semnalate intervenţii repetate pentru eliberarea
acea dată, şeful Marelui Stat Major Român) – prevedea liniei telefonice în favoarea autorităţilor statului român
ca armata, poliţia şi jandarmeria să se opună, la nevoie din partea organelor superioare de conducere ale armatei
chiar recurgând la arme, în cazurile când ostaşii sovietici, române, a administraţiei Porţilor de Fier, a Societăţii
izolaţi sau în grupuri, vor încerca să ridice cu forţa sau să de Telefoane, problema a rămas în suspensie până la
jefuiască bunurile statului, precum şi cele particulare . sfârşitul anului 1946 .
19
16
Numai în luna martie 1945, armata sovietică a Exemplele privind comportamentul abuziv al tru-
ridicat, fără forme legale, o serie de bunuri şi materiale pelor sovietice aflate în trecere sau staţionate în judeţul
de la locuitorii oraşului Caransebeş, valoarea totală a Severin pot continua la nesfârşit.
pagubelor însumând 34.743.168 lei: 3.050 kg grâu;
5.250 kg orz; 3.650 kg ovăz; 19.750 kg porumb; 1.486 * * *
kg făină de grâu; 9.088 kg cartofi; zarzavat, zahăr,
untură, slănină, alcool, brânză – în cantităţi mari; Starea economică dificilă a locuitorilor de pe
35.066 buc ţigări; 24.000 kg lemne de foc; 25 cai; raza Legiunii de Jandarmi Severin a fost cauzată şi de
19 porci; 68 oi; 125 păsări; un număr considerabil de obligaţiile pe care aceştia au fost nevoiţi să le achite,
bovine; autoturisme şi trăsuri; 436 obiecte mecanice; conform prevederilor Convenţiei de Armistiţiu din 12
64 covoare; diverse articole de îmbrăcăminte (paltoane, septembrie 1944.
cămăşi, costume de haine); 342 piese de mobilier; 99 Comunele situate pe cuprinsul postului de jandarmi
buc. bijuterii şi ceasuri etc . Caransebeşul-Nou nu au primit banii pentru alimentele
17
Abuzurile armatei sovietice au determinat osti- pe care armata sovietică le-a rechiziţionat. Acelaşi lucru
litatea populaţiei româneşti şi se încerca, de multe îl întâlnim şi în localitatea Barna, unde sătenii erau
ori, găsirea altor vinovaţi pentru acţiunile la care se nemulţumiţi de faptul că nu li s-a achitat plata pentru
pretau trupele sovietice sau, cel puţin, formularea unor transporturile de lemn efectuate în contul sovieticilor.
explicaţii plauzibile care să îmbunătăţească imaginea Rapoartele întocmite de către postul de jandarmi Birchiş
destul de defavorabilă a ,,aliaţilor” sovietici. În acest scoteau în evidenţă un adevăr indiscutabil: preţul plătit de
sens, în luna februarie 1946, ministrul justiţiei (Lucreţiu către sovietici pentru vitele rechiziţionate era mult mai mic
Pătrăşcanu) a înaintat suveranului două proiecte de legi, decât preţul existent pe piaţa liberă. Astfel, pentru o vită,
menite a distrage atenţia de la adevăraţii autori ai actelor sovieticii plăteau 70.000-80.000 de lei, iar pe piaţă aceasta
reprobabile petrecute pe tot cuprinsul ţării: legea privind ajungea la suma de 150.000-200.000 de lei. Aceeaşi
portul uniformelor aliate, prin care deţinerea acestora – situaţie este întâlnită şi în localităţile Parul, Gruni, Cutina,
de către persoane neautorizate – era pedepsită cu muncă Bodo, Zăbalţi, Bruznic, Glimboca, unde ţăranii refuzau să
silnică de la 5 la 25 ani; legea privind portul ilegal de mai predea animalele în contul Armistiţiului (la Glimboca
armă, prin care toţi posesorii de arme şi muniţii fără se cerea să se intervină cu forţa) .
20
15 SJTAN, fond Prefectura judeţului Severin – Biroul 18 Banatul, Timişoara, anul II, nr. 36, 16 februarie 1946,
Armistiţiului, d. 74/1944, f. 19. p. 1.
16 Rămneanţu 1997, p. 431. 19 SJTAN, fond Prefectura judeţului Severin, d. 1/1946-
17 SJCSAN, fond Primăria oraşului Caransebeş, d. 14 1947, f. nenumerotată.
a/1945, f. 43. 20 Rămneanţu 1997, p. 430.

Pag. 56