Page 18 - Morisena20_2020

MORISENA, anul V, nr. 4 (20)/2020

datorită creșterii puterii Germaniei Naziste, guvernele negocieri între sovietici și români pentru încheierea unui
României au încercat să se apropie de această țară. În pact de neagresiune, dar și acestea s-au încheiat fără
23 martie 1939, Guvernul Armand Călinescu, pentru rezultat, datorită refuzului rușilor de a recunoaște unirea
a evita o eventuală ocupare a țării de către trupele Basarabiei. La Londra în 1933, Uniunea Sovietică,
germane, semnează România, Turcia, Iugoslavia, Cehoslovacia, Polonia,
Convenția Wohlthat, Estonia, Letonia și Afganistanul semnează convenții
„Tratatul asupra pro- pentru definirea agresorului. Prin această convenție,
movării raporturilor practic sovieticii recunoșteau indirect unirea Basarabiei.
economice dintre Re- După acest act România a reluat relațiile diplomatice cu
gatul României și U.R.S.S. Nicolae Titulescu a încercat să încheie un pact
Reich-ul German” care definitiv care să stabilească relațiile cu Rusia Sovietică,
a subordonat practic dar acest demers s-a încheiat fără nici un rezultat .
8
economia românească După ce a primit scrisoarea, regele îl cheamă
intereselor Germaniei . în audiență pe Valeriu Pop. Acesta îi expune pe larg
6
După Primul Ră- suveranului gravitatea situației în care se găsește România
boi Mondial relațiile și îi arată lui Carol al II-lea câteva măsuri ce se impun a
României cu Italia fi luate: renunțarea la regimul de autoritate personală a
s-au răcit, datorită ri- regelui, formarea unui guvern de concentrare națională
valității dintre Italia și îndepărtarea Elenei Lupescu. Valeriu Pop considera
și Franța de după că prin aceste măsuri se va reface solidaritatea dintre
Conferința de Pace Coroană și națiune și va fi satisfăcut și antisemitul Hitler.
de la Paris din 1919- Regele a răspuns că va reflecta serios asupra propunerilor,
1920. Italia a încercat iar după aceea îi va comunica o decizie, în același timp
să atragă România de sugerându-i lui Valeriu Pop să îl viziteze mai des.
partea sa și să o facă să renunțe la alianța cu Franța. Obiectivul fiind salvarea graniței de vest a
După ce a văzut că aceste eforturi sunt nule, Italia României, trebuiau atrase toate forțele din societate.
și-a manifestat ostilitatea față de România, mai ales Pentru acest lucru, Valeriu Pop a început discuții cu
după semnarea Tratatului de Alianță dintre Italia și fruntașii ardeleni, în special cu capii celor două biserici
Ungaria din 5 aprilie 1927, Italia susținând modificarea naționale, mitropolitul ortodox Nicolae Bălan de la
Tratatului de la Trianon în favoarea Ungariei. Relațiile Sibiu și mitropolitul greco-catolic Alexandru Niculescu
dintre România și Italia nu s-au îmbunătățit nici după de la Blaj. Mitropolitul greco-catolic a spus că va
reluarea relațiilor comerciale și recunoașterea de către acționa fără ezitare și că este gata să își riște funcția
statul român a Imperiului Italian . și viața pentru salvarea țării, iar pentru a nu exista
7
În raport cu U.R.S.S. politica externă a României probleme de orgoliu l-a propus pe ierarhul ortodox să
a fost dominată de dorința unor legături normale și prezideze formal acțiunea. Mitropolitul Bălan însă a dat
pașnice, condiționate numai de recunoașterea unirii un răspuns ezitant, s-a declarat în principiu de acord cu
Basarabiei cu România și de neamestecul sovieticilor în acțiunea, dar a spus că biserica trebuie să se angajeze
treburile statului român. Guvernul Brătianu a încercat, în într-o acțiune politică numai în cazuri de mari primejdii
1923, să normalizeze relațile ruso-române, oarecum în pentru țară și neam, și cum criza Basarabiei a trecut iar
contradicție cu statele occidentale, care nu recunoșteau problema Ardealului nu o vede nici acută nici iminentă,
regimul comunist de la Moscova și doreau izolarea a spus în concluzie că biserica și-ar asuma riscuri fără a
U.R.S.S.-ului. În 1924, a avut loc la Viena o Conferință fi absolută nevoie .
9
româno-rusă încheiată fără nici un rezultat, datorită În tot acest timp, regele Carol al II-lea a încercat
cererii sovieticilor de a se discuta chestiunea Basarabiei. să intre în grațiile lui Hitler, pentru a opri pretențiile
În 1929, s-a încheiat Protocolul de la Moscova între teritoriale ale Ungariei și Bulgariei. La 1 iulie 1940,
Uniunea Sovietică și statele vecine: România, Polonia România renunță la garanțiile britanice și în 4 iulie
și țările baltice, pentru intrarea în vigoare a Pactului suveranul aduce la putere un guvern progerman condus
Briand-Kellogg, care avea rolul să elimine războiul din de Ion Gigurtu. Valeriu Pop a refuzat să intre în guvern.
relațiile dintre state. La Riga au avut loc, în 1932, noi
8 F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român,
6 I. Scurtu, G. Buzatu, Istoria românilor în secolul XX Ed. Universul Enciclopedic Gold, București, 2011, pp. 342-348.
(1918-1948), Ed. Paideia, București, 1999, p. 112. 9 M. Manoilescu, Dictatul de la Viena: Memorii, iulie-
7 Ibidem, p. 127. august 1940, Ed. Enciclopedică, București, 1991, p. 184.

Pag. 16