Page 22 - Morisena20_2020

MORISENA, anul V, nr. 4 (20)/2020

seara de 9 decembrie 1948 a fost rugat să dea găzduire la neam. Ea era menită să provoace crize intense, mergând
doi prieteni din comuna Comorâște. Fiindcă aceștia erau până la apostazie sau, cel puțin, la descurajarea gândului
însoțiți de alți doi și el nu avea spațiu necesar pentru toți, de a mai oficia sfintele slujbe după o eventuală eliberare
l-a rugat pe crâsnicul său, Păun Balica, să-i primească. din penitenciar. Dar nu s-a reușit nici aceasta, pentru că
Acesta a acceptat imediat, dar fiindcă nu ar fi putut oferi Hristos și-a împlinit promisiunea de a fi cu noi până la
ospitalitate un timp prea îndelungat, preotul Lupinca sfârșitul veacurilor.” 13
apelează la numita Machila Olaru. În acest interval, La fel s-a întâmplat și cu pr. Ioan Lupinca. Deși a
preotul le va asigura celor patru alimentele necesare. suportat consecințele dureroase și grele ale convingerilor
Unul dintre cei 4 l-a rugat pe Lupinca Ioan să-i permită și credinței sale, a continuat să slujească în sfântul altar,
fiicei sale să ducă o scrisoare la Oravița și să o înmâneze din anul 1952 fiind preot în Parohia Vasiova.
domnișoarei Ștefănica... Fiindcă familia preotului trebuia Până în 1984, când se va stinge, va păstori cu
să facă și așa un drum de Oravița, unde fiica cea mică bunătate și credință această comunitate creștin-ortodoxă
era elevă la școală, Eleonora, fiica cea mare, acceptă vasioveană. Copii fiind, ne amintim cu drag de „taica
să preia scrisoarea, o va găsi pe domnișoara Ștefănica popa și maica ceasă”, de slujbele din sărbători, când
și se va achita de obligație. (Presupun că acesta a fost credincioșii vasioveni erau prezenți în număr mare, în
motivul pentru care a fost ridicată împreună cu tatăl ei). straie de sărbătoare, cei mai în vârstă purtând portul
La insistențele anchetatorului, preotul Lupinca Ioan, zis popular și, mai ales, de Ruga de la Vasiova, pe care
Fomia, își amintește că doi dintre cei găzduiți la Machila părintele Lupinca o organiza și o conducea. 14
Olaru „erau înarmați cu un pistol mitralieră, o armă de În 2 mai 1968, la numai 36 de ani, moare fiica
vânătoare și cu ranița plină de grenade”. Chiar dacă nu Eleonora, prilej cu care părintele Ioan Lupinca ridică
fusese încadrat politic, slujitorul Domnului n-a putut în cimitirul ortodox din Vasiova un „locaș de familie”,
refuza pe cei care-și căutau adăpost și hrană.” 12 un cavou al familiei, în care își vor dormi somnul de
Într-un interviu acordat Luminiței Cornea în veci: Eleonora Cristea, apoi pr. Ioan Lupinca (1907-
revista „Vatra Veche”, Î.P.S. Părinte Ioan al Banatului 1984) și soția acestuia, Eva Lupinca (1911-1999). Pereții
mărturisește deosebit de frumos despre rugăciune ca interiorului cavoului sunt frumos pictați, cu chipuri de
„pâine a sufletelor noastre” și spune că „la lumina sfinți și modele populare, picturi realizate de prof. Iulian
candelei rugăciunii descoperim minunata creație a lui Toader. Pe unul dintre pereții cavoului se află portretul
Dumnezeu și cununa creației lui – omul. Înainte de a te părintelui Ioan Lupinca și al soției acestuia, ținând în
întâlni cu Dumnezeu, de a-L găsi pe Dumnezeu, trebuie mână bisericuța din Vasiova.
să-l găsești pe semenul tău care este în suferință și în În cuvântarea rostită în data de 5 august 1984, cu
grele încercări. Prin rugăciune ne mișcăm între două prilejul înmormântării părintelui Lupinca, învățătorul
lumi: lumea lacrimilor, a suferinței și lumea bucuriei Ștefan Pavel Popa înșiruie o serie de realizări importante,
desăvârșite în Dumnezeu. [...] Rugăciunea este mâna între care: „În decursul a 20 de ani (1952-1972), cu jertfa
noastră întinsă către Dumnezeu și către semenii noștri.” credincioșilor și cu munca corporațiilor bisericești s-au
Citind acestea, putem înțelege mai ușor actele realizat următoarele: (1.) în anul 1952 s-au înlocuit ușile
și faptele preoților asupriți care, în perioade cumplite
pentru ei și familiile lor, nu l-au avut alături decât pe vechi cu uși noi cu geamuri, ca să fie lumină în biserică.
Dumnezeu și credința în acesta. N-au avut la-ndemână Credincioșii au donat un rând de odăjdii confecționate la
decât rugăciunea fierbinte. Caransebeș; (2.) în anul 1953, la duminica lăsatului de carne,
De asemenea, foarte clar și frumos conchidea s-a renovat sf. Evanghelie, donată de pictorul Filip Matei,
mitropolitul Nicolae Corneanu, referindu-se la rezistența sfințindu-se și, în aceeași zi s-a cumpărat casa parohială
anticomunistă a preoților din Banat: „Rezistența, dar și din strada Fierului, azi muzeul parohiei; (3) în anul 1954
suferințele slujitorilor Bisericii nu pot fi decât cu greu s-au început lucrările de executarea iconostasului, operă
detaliate. De ei „s-au îngrijit” în mod special zeloasele de sculptură a lui Tata Oancea, opera de tâmplărie a lui Ilie
slugi ale lui Antihrist. Au fost rupți din lumea de taină și Mateș, care s-a terminat în anul 1958; (4.) în anul 1957
mireasmă duhovnicească a Liturghiei și supuși rigorilor s-au executat cele două absinde. La fundația lor s-a găsit
regimului de detenție. Contradicția dintre cele două cavou, probabil al ctitorilor, înspre școală, iar înspre parc
lumi, cea anterioară a altarului și cea ulterioară a celulei 13 Nicolae Sebeșan (Nicolae Corneanu). Rezistența
și a anxietăților continue avea, desigur, o finalitate bine anticomunistă în Banat în: „Altarul Banatului” nr. 10-12/ 2006,
determinată în concepția prigonitorului ateu și străin de p. 144.
14 Mihai Vișan, Daniel Crecan. Istorie și administrație la
12 Ileana Silveanu. Cărările speranței. Vol. VIII.- Bocșa multiseculară... ed. a III-a, Timișoara: David Press Print,
Timișoara: Brumar, 1998.-p. 62-64. 2019.

Pag. 20