Page 27 - Morisena20_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

unele discuții cu reprezentanții Firmei W. Krafft din Într-o importantă lucrare monografică a cercetătorului
Sibiu. Totodată, au fost făcute estimări bugetare, iar sibian Cornel Lungu, care a fost publicată în anul 2011
profesorul universitar S. Pușcariu a prezentat în ședința la editura Salgo, autorul menționat a relansat ideea
Comitetului central din 8 decembrie 1934 un proiect de reeditării Encicopediei Române Astra, cu atât mai mult
finanțare cu privire la reeditarea Enciclopediei Române cu cât, în accepțiunea sa, și în noile condiții tehnologice,
Astra. Notăm că lucrarea trebuia să apară în 8 volume, acest important și notabil demers recuperatoriu era mai
conform documentului amintit, și ar fi costat aproximativ 8 ușor de realizat în raport cu etapele anterioare. Poate că
milioane de lei. În perioada imediat următoare, suveranul atenți la sfatul cercetătorului sibian C. Lungu, dar și pe
român Carol al II-lea a desemnat o comisie de specialiști deplin conștienți, fără îndoială, de valoarea documentară
care să studieze posibilitățile propriu-zise ale reeditării a Enciclopediei, conducerea serviciului public Biblioteca
Enciclopediei Române. Din acest grup de lucru au făcut Județeană Astra din Sibiu, sub coordonarea managerului
parte Octavian Goga, Dimitrie Gusti și Radu Rosetti, însă, acestei importante cetăți culturale sibiene și transilvane,
în pofida recomandărilor favorabile făcute de membrii dr. Silviu Borș, a editat în cursul anului 2015, îndepliniind
acestei comisii, nu au fost obținute sumele necesare nici o mai veche datorie morală față de toți aceia care au trudit
după audiența pe care profesorului universitar S. Pușcariu și realizat la cumpăna secolelor XIX-XX sub îndrumarea
a avut-o la regele Carol al II-lea. redactorului responsabil al Asociațiunii C. Diaconovich,
Așadar, concluzionăm că, în mod probabil, din lipsă Enciclopedia Română.
de interes, dar și poate și datorită situației economice grave De asemenea, remarcăm printre contributorii,
prin care a trecut România la începutul celei de-a patra decade la aceste 3 volume redactate sub coordonarea lui C.
a secolului al XX-lea, propunerea secțiunilor Astrei pentru o Diaconovich, pe: Grigore Antipa, Victor Babeș, Andrei
reeditare a Enciclopediei sale, nu s-a mai putut materializa . Bârseanu, Ilie Beu, Augustin Bunea, Vasile Bologa, Valer
22
Notăm, că deși, o reeditare a Enciclopediei Astrei își avea Braniște, Teodor T. Burada, Titus Cerne, Partenie Cosma,
rostul său în perioada interbelică, acest fapt nu a mai putut fi Ilie Miron Cristea, Ovid Densușianu, Gheorghe Dima,
realizat și pentru că în decadele interbelice au apărut două noi Mihai Dragomirescu, Dumitru Evolceanu, Titu Maiorescu,
lucrări de referință: Minerva. Enciclopedie română (1929) și Atanasie Marian Marienescu, Constantin Rădulescu-
23
Enciclopedia Gugetarea, denumită și Enciclopedia României. Motru, Ludovic Mrazec, Dumitru C. Olănescu, Dimitrie
Material românesc. Oameni și înfăptuiri, în coordonarea Onciul, Ilarion Pușcariu, Iosif Popovici, Anghel Saligny,
scriitorului Lucian Predescu (1940) . Ion C. Sbiera, Theodor D. Speranthia, Iosif Sterca-Șuluțiu,
24
De asemenea, remarcăm și că o serie de ofițeri Petru Șpan, Nicolae Teclu, Alexandru Dimitrie Xenopol,
români, dar nu numai, aparținând diferitelor arme, dar și mulți alții .
26
care au contribuit în perioada 1898-1904 cu articole Reamintim și că din cele peste 60.000 de fișe
și studii proprii la elaborarea Enciclopediei Române . ordonate în dulapul în care a fost păstrată corespondența
25
cu colaboratorii, notăm că numai 37.622 dintre acestea,
22 Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale s-au concretizat ca articole pe care le găsim publicate în
(în continuare se va cita: S.J.S.A.N.), Fond ,,Astra”, doc. Enciclopedia Română, ca urmare a minuțioasei lucrări a
nr. 593/1935, f. 1-2; doc. nr. 885/1935, f. 1-2; Pamfil Matei, Biroului corespondenților .
27
Asociațiunea în lumina documentelor, p. 162-163.
23 Ardealul tânăr, anul I, nr. 1, 1 ianuarie 1930, p. 31- Enciclopedia română. Corespondența Biroului redacțional
32; Unirea Poporului, anul XII, nr. 1, 5 ianuarie 1930, p. 7-8; de la Sibiu cu colaboratorii, volumul I, 1895-1896. Ediție de
Biserica și Școala, anul LIII, nr. 28, 7 iulie 1929, p. 5; Sextil documente, note, introducere, notă asupra ediției, glosar și indici
Pușcariu, Perspective culturale, în Gând românesc, anul II, de Vasile Ciobanu și Alexiu Tatu, Sibiu, Editura Armanis, 2015,
nr. 9-10, septembrie-octombrie 1934, p. 473-486; Vezi și în: p. 156-186.
Vasile Bahnaru, Cercetări și realizări enciclopedice în spațiul 26 Toți corespondenții biroului redacțional coordonat de
românesc, I, în Enciclopedica. Revistă de istorie a științei și dr. C. Diaconovich au fost membri ai elitei românești din toate
studii enciclopedice, nr. 2 (9), 2015, p. 48-63, Ioana Nistor, provinciile locuite de aceștia: membri ai Academiei Române,
Prima Enciclopedie a României Mari: ,,Minerva” – 90 de ani de profesori universitari, fondatori de școală în domeniile în care
la apariție, în Analele Aradului. Supliment, anul V, nr. 5, 2019, au activat, dar și personalități ale vieții culturale și științifice
p. 170, 185. din Europa acelei perioade, așa cum a fost cazul lui Gustav
24 Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, București, Augustini, Léo Bachelin, Attilio Galucci, Gustav Weigand, Ian
Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, 1940. Urban Iarnik, Hertwik Iarnik, dar și alții.
25 Paul Abrudan, Contribuții militare la Enciclopedia 27 Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru
Română din 1898-1904, în Studii și Materiale de Muzeografie literartura română și cultura poporului român”, p. 210;
și Istorie militară, București, Muzeul Militar Central, nr. 4-5, Corneliu Diaconovich (Coordonator), Enciclopedia română.
1971-1972, p. 142-155; Corneliu Diaconovich (Coordonator), Corespondența Biroului redacțional de la Sibiu cu colaboratorii,

Pag. 25