Page 28 - Morisena20_2020

MORISENA, anul V, nr. 4 (20)/2020

Cu privire la inaugurarea și darea în folosința anul 1868 în cadrul adunării generale a Astrei organizată în
publicului sibian și nu numai a muzeului istoric și 25-26 august 1868 la Gherla, economistul Visarion Roman
etnografic al românilor din Transilvania, notăm că a fost a propus Comitetului central și adunării spre aprobare atât
una dintre cele patru idei-fundament promovate de Ioan tipărirea catalogului bibliotecii centrale, cât și al obiectelor
Pușcariu, încă din 1860, într-o perioadă în care acesta ,,ce compunea Muzeul Asociațiunii” – în accepțiunea sa,
activa în calitate de corespondent al oficiosului ortodox ca și când o asemenea structură centrală a Astrei ar fi
din Sibiu Telegraful român pentru zona Văii Oltului existat deja. Remarcăm că denumirea pe care V. Roman
transilvan. În condițiile din Transilvania acelui moment a folosit-o în 1868 a fost păstrată și așezată în 1905 la loc
această idee promovată de unul dintre principalii semnatari de cinste pe frontispiciul noului sediu central al Astrei din
ai documentelor constitutive ale Astrei nu a putut fi Sibiu, acolo unde aceasta se află și astăzi .
31
materializată atunci, ci în mod treptat în perioada care a În anul 1871, Ion Maxim, bibliotecar al Astrei,
urmat . Reținem în acest stadiu al cercetării întreprinse publica în paginile oficiosului instituției, revista
28
și raportul adresat Comitetului central al Astrei de către Transilvania, un raport în care a adus la cunoștința forului
asesorul consistorial ortodox sibian Nicolae Cristea central din Sibiu al instituției despre o serie de obiecte
principalul redactor al Telegrafului român și bibliotecarul de muzeu care erau înregistrate și catalogate în mod
Astrei, iar mai târziu unul dintre semnatarii de marcă ai diferit de cărți și periodice, dar și despre asigurarea unui
Memorandumului din anul 1892. fond de 200 fl. care să fie utilizați pentru achiziționarea
Protopopul N. Cristea remarca în cadrul adunării documentelor și a volumelor de istorie româneacă care
generale a Astrei organizată între 26-28 august 1867 în apăreau fie peste munți în România, fie în alte părți ale
Cluj, despre ,,necesitatea unui muzeu de însemnătăți” Monarhiei Austro-Ungare. Câțiva ani mai târziu, în cadrul
care să fie înființat de către Astra în Sibiu, descriind și adunării generale a Astrei organizată în 7 și 8 august
prezentând diferitele obiecte, colecțiile de documente și 1880 la Turda, era acceptată propunerea Secției de Științe
cele de monede antice pe care instituția deja le aduna și naturale a Asociațiunii de a se organiza în Sibiu un muzeu
cataloga . George Barițiu, deși nu s-a pronunțat niciodată în de istorie naturală, avându-se în vedere ca punct de pornire
29
mod concret cu privire la înființarea unui muzeu românesc, a acestuia colecția de plante donată instituției de către A. P.
totuși a recomandat constant în propunerile sale înaintate Alexi . Notăm că în sensul edificării și inaugurării în Sibiu
32
Comitetului central în 1887 ca în viitor să se sporească în Transilvania, anul II, nr. 12, 1869, p. 137-138; Idem,
studiile și cercetările făcute în domeniul istoriei, etnografiei Cincisprezece ani din activitatea Asociațiunii transilvane
și folclorului, fiind convins atât de importanța cunoașterii, pentru literatura română și cultura poporului român, în
a protejării și păstrării acestor elemente de identitate Transilvania, anul XIX, nr. 23-24, 1888, p. 189-193; Pamfil
românească, cât și de necesitatea unui spațiu adecvat în Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și
care rezultatele cercetărilor întreprinse în aceste domenii cultura poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională
să poată fi colectate, expuse și mai ales conservate . În (1861-1950), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986, p. 235-236. În
30
urma unei vizite pe care a făcut-o în Timișoara, G. Barițiu a fost
volumul I, 1895-1896. Ediție de documente, note, introducere, plăcut impresionat de Muzeul istoric și arheologic din localitatea
notă asupra ediției, glosar și indici de Vasile Ciobanu și Alexiu menționată și făcea propuneri Astrei centrale de la Sibiu, ca și
Tatu, Sibiu, Editura Armanis, 2015, p. 10. instituția cultural-națională a românilor din Transilvania să
28 Ioan Lupaș, Înființarea ,,Asociațiunii” și conducătorii ridice un asemenea edificiu în Brașov sau mai degrabă, sublinia
ei, în Transilvania, anul XLII, nr. 4, jubiliar, iulie-august 1911, autorul, la Sibiu.
p. 328-329; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru 31 Transilvania, anul I, nr. 22, 1868, p. 537; Pamfil
literatura română și cultura poporului român” (Astra) și rolul Matei, Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950). Noi
ei în cultura națională (1861-1950), Cluj-Napoca, Editura Dacia, contribuții, Sibiu, Editura Universității Lucian Blaga, 2005, p.
1986, p. 235-237. 34; Ion Onic Nemeș, Astra în satul meu, Sibiu, Editura Astra
29 Transilvania, anul I, nr. 7, 1868, p. 147; Octavian Museum, 2015, p. 34; Dumitru Acu, Asociația ASTRA-150
C. Tăslăuanu, Muzeul Asociațiunii, p. 457-459; Anca Sârghie, de ani. Repere cronologice, Sibiu, Editura ASTRA, 2011,
Nicolae Cristea. Jurnal. File de memorialistică, Studiu p. 44-45. De asemenea, mai remarcăm și o altă propunere a
introductiv, îngrijirea ediției, note și și comentarii de Anca economistului Visarion Roman adresată conducerii Astrei și în
Sârghie, Sibiu, Casa de Presă și Editură Tribuna, 1998, p. 255; care acesta din urmă a considerat ca fiind de strictă necesitate
Vezi și în: Bibliotecarii ,,Astrei” (1861-1999). Dicționar, ediția o tipografie proprie a instituției cultural-naționale românești
a II-a, Colecția Biblioteca ,,Astra”, Serie nouă, nr. 16, Sibiu, care să fie deschisă în orașul Sibiu pentru a deservi programul
1999, p. 26-27. editorial al Astrei.
30 Actele privitoare la urdirea și înființarea Asociațiunii 32 Transilvania, anul XII, nr. 1-2, 1881, p. 12; Pamfil
Transilvane, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1862, Matei, Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950). Noi
p. 106-107; George Barițiu, Adunați documente și le păstrați, contribuții, p. 46. De reținut și că A. P. Alexi a fost cel care a

Pag. 26