Page 31 - Morisena20_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Menționăm că noua clădire ridicată de Astra în amploare în care s-au implicat membrii familiei Joadrea
Sibiu a costat impresionanta sumă de 158.926,97 de din Sibiu.
coroane. Aceasta a fost ridicată după proiectele arhitectului Pentru munca depusă, familia sibiană mai sus
maghiar Aladár Baranyai din Zagrabia (Zagreb) . De menționată a fost răsplătită cu importanta sumă de
47
notat că proiectele pe care acesta le-a prezentat conducerii 11.000 coroane, care a venit de la Astra (5.000 coroane)
instituției cultural-naționale românești au fost selectate și din partea Cassei de păstrare din Sibiu/Sparkassa
51
în raport de concurență cu alte două oferte ale altor doi (6.000 coroane) . Ca detalii particulare ale Muzeului
participanți în concursul inițiat de Astra. Au fost prezentate Asociațiunii remarcăm că intrarea în această instituție
în acestă competiție 26 de planșe care au fost înaintate spre era realizată pe ușa pricipală și care era și este străjuită
cenzurare, formulare de propuneri urmate apoi de validare stânga-dreapta de doi atlanți, apoi în holul interior se
Reuniunii arhitecților din Austro-Ungaria (Viena) . urca pe trepte care trecea printre coloane, astăzi și busturi
48
Reținem și că Reuniunea arhitecților din Viena ale unor personalități ale culturii române. În anul 2004
nu a pretins niciun onorariu pentru această activitate a fost aplicată o efigie și un altorelief cu secretarul
colaborând îndeaproape cu forul de conducere al Astrei din Astrei din acea vreme, juristul dr. Cornel Diaconovici,
Sibiu . Construcția propriu-zisă și conducerea șantierului în sensul aniversării unui secol de la editarea în Sibiu a
49
au revenit arhitectului Gustav Maetz și inginerului Iosif Enciclopediei Române (Enciclopedia Astra).
Schuschnig începând din anul 1903 (domeniul fundație și Aceluiași secretar al instituției îi datorăm și
zidărie interioară și exterioară), Iosif Schneider (domeniul edificarea și inaugurarea Muzeului Asociațiunii în Sibiu
(1905), eveniment care s-a petrecut în cadrul lucrărilor
sculptură, opere statuare), Johann Hofrichter (pictura adunării generale organizate de către Comitetul central la
interioară a instituției), Johann Kantz (culisele și cortina), Asociațiunii în Sibiu în 6/19 august 1905 . Inaugurarea
52
Emil Petruțiu (tâmplăria și stilizările/intarsiile în lemn). muzeului mai sus menționat în Casa Națională a
Firma „Körting” din Budapesta s-a îngrijit de montarea Asociațiunii a fost apreciată în epoca respectivă ca fiind
caloriferelor și a conductelor de aprovizionare cu apă caldă ,,cea mai splendidă sărbătoare culturală ce au ajuns-o
a acestora, antreprenorul Fritz W. Elgels s-a preocupat de până acum românii din țările Coroanei ungare” . Cu acest
53
amplasarea mobilierului și a draperiilor, iar parcul din prilej conducerea centrală a Asociațiunii a organizat și a
curtea instituției a fost amenajat de A. Förstl, originiar expus în fața publicului participant o expoziție cu caracter
din Sibiu . Notăm și că Astra a amenajat în fața muzeului etnografic, dar și una având un caracter istorico-cultural
50
său Parcul Soldiș, rezultat ca urmare a demolării valului și bisericesc. S-a urmărit în acest fel să fie prezentat
și a zidului de apărare al Sibiului în anul 1904, demers de publicului sibian, dar și a celui străin, imaginea cât mai
fidelă a civilizației poporului român din Transilvania, care
47 Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri,
Sibiu, Editura Salgo. 2010, p. 22. la acel moment exista și se manifesta în hotarele Monarhiei
54
48 Pamfil Matei, ,,Asociațiunea transilvană pentru Austro-Ungare . În noul muzeu edificat de Astra în Sibiu,
literatura română și cultura poporului român” (Astra) și rolul remarcăm la primul etaj cele 8 săli expoziționale, în care,
ei în cultura națională (1861-1950), p. 44, 240-241; Valer Moga, sub coordonare secretarului C. Diaconovici, Asociațiunea,
Astra și Societatea (1918-1930), p. 24, 424. a prezentat situația geografică a comunităților românești
49 Transilvania, anul XXXVI, nr. V, 1905, p. 162-165; din Transilvania și Banat, viața care avea loc în satele
Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate, statute și românești, casele țăranilor, tipul de construcție al acestora,
regulamente, Sibiu, Editura Astrei, 1944, p. 69-70; Gheorghe dar și portul românesc, cu deosebire, pentru femei și
Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 ani de la Unire (1918-1943),
Sibiu, Editura Astrei, 1944, p. 17, 20, 69-70; Pamfil Matei,
,,Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura 51 Transilvania, anul XXXVI, nr. V, 1905, p. 166; Cornel
poporului român” (Astra) și rolul ei în cultura națională (1861- Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p. 22-23; Silviu Borș,
1950), p. 240; Valer Moga, Astra și Societatea (1918-1930), p. Biblioteca centrală a Asociațiunii, p. 116.
23-24. 52 Vasile Vesa, Aspecte ale activității cultural-politice
50 Adunarea generală și inaugurarea Muzeului a burgheziei române din Transilvania la sfârșitul secolului al
Asociațiunii, în Transilvania, anul XXXVI, nr. II, 1905, p. 149; XIX-lea și începutul secolului XX, în Acta Musei Napocensis, III,
Ibidem, anul XXXVI, nr. V, 1905, p. 162-165; Pamfil Matei, 1966, p. 543-544; Emil Sigerius, Cronica orașului Sibiu 1100-
,,Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura 1929, ediția a II-a, Sibiu, Editura Honterus, 2011, p. 65; Valer
Poporului Român” (ASTRA) și rolul ei în cultura națională Moga, Astra și Societatea, (1918-1930), p. 424.
(1861-1950), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986, p. 240; 53 Transilvania, anul XXXVI, nr. V, 1905, p. 164-165.
Idem, Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950). Noi 54 Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, p.
contribuții, p. 78-80; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni 22-23. Reținem și că la inaugurarea edificiului a participat, alături
și locuri, p. 21-22. de alte personalități, președintele Astrei, Iosif Sterca Șuluțiu.

Pag. 29