Page 35 - Morisena20_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Ortodox în cadrul căruia a apărut Biblia sinodală (1926), şi la final concluziile lui Elie Cristea. În prima parte a vieţii
în îngrijirea lui Nicodim Munteanu, Gala Galaction şi sunt consemnate cu exactitate etapele vieţii lui Eminescu,
Vasile Radu. apoi este înfăţişată familia poetului, prietenii, iubirile vieţii.
Cea mai importantă ipostază a patriarhului Miron Sunt consemnate, data (15 ianuarie 1850) şi locul naşterii
a fost cea de arhitect, de la plănuita Catedrală a Mântuirii (Botoşani). Pentru descoperirea locului naşterii, l-au trimis
Neamului la emblema Patriarhiei. ,,Eu aveam gata ceva la Botoşani pe studentul N. D. Giurescu. Acesta pe baza
emblemă, dar era numai o încercare. Spre a o complecta, registrului matricol al catedralei Uspenia, a stabilit că poetul
am dat directive pictorului Costin Petrescu, ca – pe baza Mihail Eminovici s-a născut la 15 ianuarie 1850 în Botoşani şi
lor – să se facă un proiect. La mijloc era un vultur cu aripile a fost botezat tot acolo, la 21 ianuarie în acelaşi an . Autorul
20
desfăşurate şi cu o cruce în gură. Aveam încă din Ardeal insistă cu date care creionează familia, tatăl, Gheorghe
un proiect «cu crucea în cioc». Şi fiindcă şi vulturul din Eminovici s-a ocupat cu agricultura, a murit la 8 ianuarie
emblema ţării are în cioc cruce, ceea ce e foarte lăudabil, 1884. Mama Ralu, născută Juraşcu, fostă călugăriţă la o
căci ridică caracterul creştin al ţării, era absolut necesar mănăstire din Botoşani, a murit de tuberculoză. Se poate
să nu fie vulturul cu crucea în cioc. Dar Regele Ferdinand deci presupune că de la mama ei, care a murit devreme,
nu înţelegea ce caută «vulturul» în emblema Patriarhiei. va fi moştenit Eminescu germenii bolii care, datorită vieţii
Atunci i-am explicat că vulturul e simbolul arhieriei . dezordonate, s-au dezvoltat şi au grăbit încă din primăvara
17
Ca legiuitor s-a preocupat de Legea şi statutul de vieţii apropierea catastrofei . Este amintit locul copilăriei
21
organizare a Bisericii Ortodoxe Române, de unificarea lui Eminescu, Ipoteştiul, unde părinţii aveau o moşie.
bisericească pe baza Statutului şagunian, de ridicarea Petrecerea la Ipoteşti a lăsat urme adânci în opera lui
Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie (1925). Eminescu, unde dorul de locurile copilăriei s-au împletit
Pe tărâm naţional s-au înfiinţat noi episcopii: Episcopia cu dorul de ţară. Liniştea şi libertatea vieţii de la ţară,
Oradiei, Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului, frumuseţea dealurilor – pe care aşa de frumos le-a cântat
Episcopia Maramureşului şi cea a românilor ortodocşi în versurile sale, – singurătatea pădurilor şi, în general,
din America. Pentru clerici, patriarhul a creat ,,Asociaţia contactul direct cu natura au avut o influenţă adâncă şi
generală a clerului român ortodox”, instituţie patronată permanentă asupra lui, şi, de timpuriu, au dezvoltat în el
de creatorul ei. Pe plan interortodox, patriarhul Miron a adâncimea cugetării şi înălţimea zborului minţii, amândouă
propus organizarea unui Sinod ecumenic care să dezbată atât de prezente în minunatele sale poezii .
22
următoarele probleme: combaterea sectelor, reforma Teza aduce lămuriri asupra anilor de şcoală a lui
calendarului, revizuirea unor momente rituale, oganizarea Eminescu, cu primele clase urmate la Botoşani, apoi din
unor instituţii de propagandă ortodoxă, recăsătoria 1860 la Cernăuţi, acolo înscriindu-se şi la gimnaziu. În
preoţilor văduvi, ridicarea stării monahismului oriental . acest timp activa aici Aron Pumnul, renumitul purist şi
18
În viaţa politică, patriarhul a făcut parte din regenţă fonetist român. Mânat de visurile sale adolescentine, cum
între anii 1927-1930, iar în 1938-1939 a fost prim- nota Cristea, Eminescu în primăvara anului 1863 părăseşte
ministru . A trecut la cele veşnice pe 6 martie 1939 fiind şcoala, urmând cursurile pe viitor la fără frecvenţă. Acum
19
înmormântat în catedrala patriarhală din Bucureşti. începe prima peregrinare, odată cu intrarea în trupa
II. 2. Exeget al poetului naţional. La Universitatea lui Tardini-Vlădicescu. Nu sunt prea multe informaţii
budapestană, Miron Cristea şi-a susţinut teza de doctorat consemnate din această perioadă. Precaut, autorul amin-
cu o abordare monografică închinată lui Eminescu. Este teşte de o întâmplare: un actor l-a informat pe Ion Luca
prima lucrare temeinică închinată poetului naţional. Teza Caragiale că, prin anul 1868, l-a găsit pe Eminescu la
a fost publicată aşa cum de altfel a fost susţinută, în limba Giurgiu ca servitor în curte la un hotel. Trăia într-o foarte
maghiară, la Tipografia ,,Aurora” a lui Tudoran Endre din mare sărăcie, dar citea cu ambiţie mai ales pe Schiller
Gherla în 1895. Titlul complet a fost: Eminescu. Élete şi, cu lacrimi de bucurie, recita din versurile acestuia.
és müvei tanulmány az üjabb román irodalom köréböl. Actorul, dându-şi seama de talentul lui Eminescu, l-a
(Eminescu. Viaţa şi opera. Studiu asupra unor creaţii mai luat cu el la Bucureşti şi l-a angajat ca sufleur. În această
noi din literatura română), autor Cristea Iliéş.
În ceea ce priveşte lucrarea de care ne vom ocupa, ea
debutează cu prezentarea biografiei, apoi a operei poetului 20 Elie Cristea, Eminescu. Viaţa şi opera. Studiu asupra
unor creaţii mai noi din literatura română în vol. Gheorghe Şora,
17 Antonie Plămădeală, op. cit., p. 376. Iulian Puică, Doi ardeleni despre Mihai Eminescu: Vasile Goldiş
18 Op. cit., p. 21. şi Elie Miron Cristea, Editura Viaţa arădeană, Arad, 1999, p. 84.
19 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, (Se va prescurta în continuare Eminescu...).
vol. III, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii 21 Elie Cristea, Eminescu..., p. 84.
Ortodoxe Române, Bucureşti, 1994, p. 429. 22 Ibidem.

Pag. 33