Page 39 - Morisena20_2020
P. 39

Revistă trimestrială de cultură istorică



        fiind N. Cantacuzino, vice-consulul român la Budapesta.  Plămădeală care a reeditat volumul de proverbe din 1901.
        Cuvântul este  deschis  cu  versurile  lui  G.  Sion:  ,,Mult  e   Tot în latura folclorică a operei patriarhului Miron
        dulce şi frumoasă/ Limba, ce o vorbim/.../ Românaşul o  stă şi consemnarea unei Datini de nuntă din Topliţa în care
        iubeşte/ Ca sufletul său”. Astăzi nu numai vatra ţărănească  sunt menţionate două etape premaritale: peţirea şi ursirea.
        este altarul limbii, ci avem şi alte altare mult mai înalte,  Este interesant ritualul năşitului: Mirele îşi pune nănaşi, pe
        la care preoţii sfinţiţi de naţiune servesc graiului român  cei care l-au botezat dacă trăiesc, dacă nu, atunci pun un
        sau ca să mă exprim mai direct, avem catedre de limbă  neam de-al celor morţi sau un om mai de frunte .
                                                                                                        50
        şi  literatură  română  nu  numai  la  institute  de  cultură   Încă elev în clasa a VIII-a gimnazială, în 1887, Elie
        române, ci şi la institute străine şi chiar şi-n ţări străine,  Cristea  este  autorul  unei  interesante  lucrări  Naşterea  şi
        cum e bunăoară la universitatea din capitala Germaniei,  dezvoltarea jocurilor în genere, precum şi lăţirea jocurilor
        la  Paris,  Praga,  Petersburg,  Lipsca.  Aceste  catedre  nu  naţionale  româneşti.  Lucrarea  a  fost  prezentată  în  faţa
        numai că păzesc graiul român, ci propagă şi dezvoltarea şi  elevilor  gimnazişti  sub  forma  unei  conferinţe.  Dacă  în
        perfecţionarea lui. O astfel de catedră este şi aceea, pe care  prima parte autorul face o incursiune în istoria jocului în
        o ocupă meritatul nostru jubilant .                   genere la lumea arabă, semită şi europeană, apoi trece la
                                     47
              II.  4.  Folclorist,  etnograf  şi  muzeograf.  Aflat  la  români unde dansurile se împart în două: cele jucate în
        conducerea Astrei sibiene, Elie Cristea reuşeşte să strângă  doi şi grup şi cele jucate numai de bărbaţi. Dintr-un alt
        şi  apoi  să  publice  o  seamă  de  proverbe  din  Ardeal  şi  manuscris  se  păstrează  descrierea  altor  jocuri:  Jocul  de
        Banat. A rămas în manuscris şi un caiet intitulat Cartea  doi, în Vaiuru şi Torontal, Hora în Torontal şi în părţile
        proverbilor şi a zicerilor culese de pe masa ,,poganilor”  Branului, Axionul, Sârba, Brâul şi, foarte larg Cadrilul .
                                                                                                               51
        din ,,Concordia” Lugojului, 1898, 38 p. Cu excepţia celor  Pe vremea studenţiei de la Budapesta, Cristea a întocmit
        licenţioase celelalte au fost publicate în volumul Proverbe,  şi un chestionar  pentru cunoaşterea jocurilor românilor:
        maxime,  asemănări,  idiotisme,  colectate  din  graiul    1. Cum se numeşte jocul respectiv?
        românilor din Transilvania şi Ungaria, Tiparul Tipografiei   2. În ce ţinut se joacă?
        Arhidiecezane, Sibiu, 1901. Cele tipărite de Cristea au fost   3. Cine-l joacă: băieţi, femei, ori ambii laolaltă?
        preluate de Iuliu Zanne în volumele de proverbe, autorul   4. Dacă nu precis cum, cam cum se joacă? .
                                                                                                         52
        îi cere insistent să publice toate proverbele  spre a le putea   O  ultimă  preocupare  culturală  a  lui  Elie  Cristea
        folosi, colecţia de proverbe să poată să reflecte gândirea  la  care  ne-am  oprit  o  reprezintă  fondarea  unui  muzeu
        întregii suflări româneşti .                          istoric-etnografic  la  Sibiu.  Pentru  acest  lucru  a  alcătuit
                              48
              Culegătorii  acestor  proverbe  au  fost  preoţii  şi  o  metodologie  ştiinţifică  intitulată  Puncte  de  orientare
        învăţătorii  confesionali,  unii  sunt  menţionaţi:  Ioachim  privitoare  la  aceste  probleme   fapt  care  îl  certifică  pe
                                                                                         53
        Muntean  din  Gura  Râului,  Ioachim  Părău  din  Agnita,  autorul ei ca bun cunoscător al istoriei şi etnografiei. Ne
        Gavril Bugnariu din Bochia, George Rusu din Ida-Mare,  vom opri doar asupra secţiei etnografice:
        Vasile Popovici, Pavel Cotoţ, Ioan Şuţ, Teodor Orlea, Iosif
        Comănescu,  diaconul  Demetriu  Câmpean,  Constantin       Secţia etnografică:
        Dimian,  din  Sibiu,  învăţătorii:  Romul  Cristolovan  din   I.
        Râşnov,  Ioan  Petruţoniu  din  Tisa,  Ioan  Bota  din  Cetea,   a).  Casa  ţărănească.  Desemnuri,  fotografii  sau
        George  Micşa  din  Sinersig,  Ilarie  Chendi  din  Dârlos.  miniaturi  despre  planul  general  al  caselor  ţărăneşti  din
        Acestora se adăuga şi Elvira Cristea din Topliţa Română  diferite locuri după sistemul vechiu şi original, cu indicarea
        care a consemnat proverbe auzite din gura mamei, Domniţa,  edificiilor  economice,  îngrăditurilor,  etc.  apoi  împărţirea
        în casa părintească din Urseni. De asemenea Elie Cristea  odăilor şi a despărţămintelor economice, obiectele principale
        a beneficiat de colecţia Casinei Române din Lugoj, în care  din  ele,  aşezarea  lor  obişnuit.  Porţi,  portiţe,  uşciori,  etc.
        membrii aceleia au inclus, sentinţe, maxime şi proverbe  Descrierea lor cu numirea originală a tuturor părţilor.
        valoroase,  multe  necunoscute  în  părţile  ardelene .
                                                         49
        Ultimele proverbe au fost publicate de mitroplitul Antonie   50 Antonie Plămădeală, Pagini dintr-o arhivă..., p. 407.
                                                                   51 Antonie  Plămădeală,  Românii  din  Transilvania  sub
              47  Miron  Cristea,  Cuvântări  şi  predici  ale  unui  tânăr  teroarea  regimului  dualist  austro-ungar  (1867-1918).  După
        teolog,  mai  târziu  cleric  român  în  ţară  sub  stăpânire  străină  documente,  acte  şi  corespondenţe  de  la  Elie  Miron  Cristea,
        (1889-1909), Tipografia Cărţilor bisericeşti, Bucureşti, 1928, p.  Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1986, p. 8.
        37. (Se va prescurta în continuare Cuvântări şi predici...).  52 Antonie Plămădeală, op. cit., p. 8.
              48 Antonie Plămădeală, Pagini dintr-o arhivă..., p. XII.  53 Alexandru Moraru, Contribuţii ale patriarhului Miron
              49 Elie Cristea, Proverbe, maxime, asemănări, idiotisme,  Cristea la susţinerea culturii şi a şcolii româneşti, în ,,Studia
        colectate din graiul românilor din Transilvania şi Ungaria în  Universitatis Babeş-Bolyai, Theologia Orthodoxa”, XLV, 2000,
        vol. Antonie Plămădeală, Pagini dintr-o arhivă..., p. 298.  nr. 1-2, p. 22.


                                                                                                           Pag. 37
   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44