Page 39 - Morisena20_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

fiind N. Cantacuzino, vice-consulul român la Budapesta. Plămădeală care a reeditat volumul de proverbe din 1901.
Cuvântul este deschis cu versurile lui G. Sion: ,,Mult e Tot în latura folclorică a operei patriarhului Miron
dulce şi frumoasă/ Limba, ce o vorbim/.../ Românaşul o stă şi consemnarea unei Datini de nuntă din Topliţa în care
iubeşte/ Ca sufletul său”. Astăzi nu numai vatra ţărănească sunt menţionate două etape premaritale: peţirea şi ursirea.
este altarul limbii, ci avem şi alte altare mult mai înalte, Este interesant ritualul năşitului: Mirele îşi pune nănaşi, pe
la care preoţii sfinţiţi de naţiune servesc graiului român cei care l-au botezat dacă trăiesc, dacă nu, atunci pun un
sau ca să mă exprim mai direct, avem catedre de limbă neam de-al celor morţi sau un om mai de frunte .
50
şi literatură română nu numai la institute de cultură Încă elev în clasa a VIII-a gimnazială, în 1887, Elie
române, ci şi la institute străine şi chiar şi-n ţări străine, Cristea este autorul unei interesante lucrări Naşterea şi
cum e bunăoară la universitatea din capitala Germaniei, dezvoltarea jocurilor în genere, precum şi lăţirea jocurilor
la Paris, Praga, Petersburg, Lipsca. Aceste catedre nu naţionale româneşti. Lucrarea a fost prezentată în faţa
numai că păzesc graiul român, ci propagă şi dezvoltarea şi elevilor gimnazişti sub forma unei conferinţe. Dacă în
perfecţionarea lui. O astfel de catedră este şi aceea, pe care prima parte autorul face o incursiune în istoria jocului în
o ocupă meritatul nostru jubilant . genere la lumea arabă, semită şi europeană, apoi trece la
47
II. 4. Folclorist, etnograf şi muzeograf. Aflat la români unde dansurile se împart în două: cele jucate în
conducerea Astrei sibiene, Elie Cristea reuşeşte să strângă doi şi grup şi cele jucate numai de bărbaţi. Dintr-un alt
şi apoi să publice o seamă de proverbe din Ardeal şi manuscris se păstrează descrierea altor jocuri: Jocul de
Banat. A rămas în manuscris şi un caiet intitulat Cartea doi, în Vaiuru şi Torontal, Hora în Torontal şi în părţile
proverbilor şi a zicerilor culese de pe masa ,,poganilor” Branului, Axionul, Sârba, Brâul şi, foarte larg Cadrilul .
51
din ,,Concordia” Lugojului, 1898, 38 p. Cu excepţia celor Pe vremea studenţiei de la Budapesta, Cristea a întocmit
licenţioase celelalte au fost publicate în volumul Proverbe, şi un chestionar pentru cunoaşterea jocurilor românilor:
maxime, asemănări, idiotisme, colectate din graiul 1. Cum se numeşte jocul respectiv?
românilor din Transilvania şi Ungaria, Tiparul Tipografiei 2. În ce ţinut se joacă?
Arhidiecezane, Sibiu, 1901. Cele tipărite de Cristea au fost 3. Cine-l joacă: băieţi, femei, ori ambii laolaltă?
preluate de Iuliu Zanne în volumele de proverbe, autorul 4. Dacă nu precis cum, cam cum se joacă? .
52
îi cere insistent să publice toate proverbele spre a le putea O ultimă preocupare culturală a lui Elie Cristea
folosi, colecţia de proverbe să poată să reflecte gândirea la care ne-am oprit o reprezintă fondarea unui muzeu
întregii suflări româneşti . istoric-etnografic la Sibiu. Pentru acest lucru a alcătuit
48
Culegătorii acestor proverbe au fost preoţii şi o metodologie ştiinţifică intitulată Puncte de orientare
învăţătorii confesionali, unii sunt menţionaţi: Ioachim privitoare la aceste probleme fapt care îl certifică pe
53
Muntean din Gura Râului, Ioachim Părău din Agnita, autorul ei ca bun cunoscător al istoriei şi etnografiei. Ne
Gavril Bugnariu din Bochia, George Rusu din Ida-Mare, vom opri doar asupra secţiei etnografice:
Vasile Popovici, Pavel Cotoţ, Ioan Şuţ, Teodor Orlea, Iosif
Comănescu, diaconul Demetriu Câmpean, Constantin Secţia etnografică:
Dimian, din Sibiu, învăţătorii: Romul Cristolovan din I.
Râşnov, Ioan Petruţoniu din Tisa, Ioan Bota din Cetea, a). Casa ţărănească. Desemnuri, fotografii sau
George Micşa din Sinersig, Ilarie Chendi din Dârlos. miniaturi despre planul general al caselor ţărăneşti din
Acestora se adăuga şi Elvira Cristea din Topliţa Română diferite locuri după sistemul vechiu şi original, cu indicarea
care a consemnat proverbe auzite din gura mamei, Domniţa, edificiilor economice, îngrăditurilor, etc. apoi împărţirea
în casa părintească din Urseni. De asemenea Elie Cristea odăilor şi a despărţămintelor economice, obiectele principale
a beneficiat de colecţia Casinei Române din Lugoj, în care din ele, aşezarea lor obişnuit. Porţi, portiţe, uşciori, etc.
membrii aceleia au inclus, sentinţe, maxime şi proverbe Descrierea lor cu numirea originală a tuturor părţilor.
valoroase, multe necunoscute în părţile ardelene .
49
Ultimele proverbe au fost publicate de mitroplitul Antonie 50 Antonie Plămădeală, Pagini dintr-o arhivă..., p. 407.
51 Antonie Plămădeală, Românii din Transilvania sub
47 Miron Cristea, Cuvântări şi predici ale unui tânăr teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918). După
teolog, mai târziu cleric român în ţară sub stăpânire străină documente, acte şi corespondenţe de la Elie Miron Cristea,
(1889-1909), Tipografia Cărţilor bisericeşti, Bucureşti, 1928, p. Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1986, p. 8.
37. (Se va prescurta în continuare Cuvântări şi predici...). 52 Antonie Plămădeală, op. cit., p. 8.
48 Antonie Plămădeală, Pagini dintr-o arhivă..., p. XII. 53 Alexandru Moraru, Contribuţii ale patriarhului Miron
49 Elie Cristea, Proverbe, maxime, asemănări, idiotisme, Cristea la susţinerea culturii şi a şcolii româneşti, în ,,Studia
colectate din graiul românilor din Transilvania şi Ungaria în Universitatis Babeş-Bolyai, Theologia Orthodoxa”, XLV, 2000,
vol. Antonie Plămădeală, Pagini dintr-o arhivă..., p. 298. nr. 1-2, p. 22.

Pag. 37