Page 41 - Morisena20_2020
P. 41
Revistă trimestrială de cultură istorică
Prof. dr. Constantin-Tufan Stan mediatizatul episod al Procesului Memorandului, chiar
(Lugoj) dacă, la un an de la pronunțarea sentinței, prin implicarea
nemijlocită a regelui Carol I – la presiunea opiniei publice
–, cei 25 de inculpați fuseseră achitați și eliberați (Aurel C.
Coriolan Brediceanu, „Leul” Popovici, verișor cu Coriolan Brediceanu, condamnat la
comitatului Caraș-Severin: o detenție de patru ani și plata unei amenzi, se sustrăsese
organelor de urmărire penală, reușind să se refugieze în
2
Propunerea pentru revocarea România) . Ca o dramatică consecință, care obstrucționa
legitimele demersuri politice ale intelectualilor bănățeni
ordinului de dizolvare și transilvăneni, la aproximativ o lună de la pronunțarea
sentinței de condamnare a memorandiștilor, autoritățile,
a Partidului Național Român și a prin ordonanțele ministrului de Interne, vor interzice
activitatea Partidului Național Român și a Comitetului
Comitetului Național Român Național Român .
3
În același timp, devenise preocupantă și chiar
îngrijorătoare așa-numita „politică agrară și culturală”
Abstract: After the electoral failure of 1884, the (legiferată în 1894), o interfață a unei agresive politici de
“passivist” Coriolan Brediceanu – the Lion of Banat, colonizare, prin implantarea unor enclave, pe terenurile
as his contemporaries called him – filed a petition to the aflate încă în proprietatea statului, în zone în care românii
spring Assembly of the Caraș-Severin County in May erau majoritari. Era doar o parte a unui amplu și perfid
1900. The petition was addressed to Vice-Ispán (Count) proces de maghiarizare a minorităților conlocuitoare din
Carol Fialka and it requested that is should be approved Ungaria, în paralel cu agresiunile ce vizau, cu obstinație,
and submitted to the High Government, for the revocation sistemul educațional confesional românesc, care vor
of the “Hieronymi orders” that had decreed the dissolution culmina, în anul 1907, prin promulgarea Legii „Apponyi”.
of the Romanian National Party. Debated by the Assembly, „S-ar putea oare ca ocârmuirea ungurească să ia vreo
the petition was dismissed as unfounded according to the măsură, fie chiar agrară ori economică, fără a ține seama
Nationalities Law of 1868. Despite this failure, Coriolan de politica nenorocită de contopire națională ce-o urmăresc
Brediceanu’s efforts revealed his political repositioning sistematic pe toată linia?”, se întreba, retoric, autorul
that would gradually convince him to give up passivism unui articol publicat în „Gazeta Transilvaniei” (LVII, 8,
and become directly involved in the greater national 1894, 1). Astfel, în spiritul legii din 1894, au fost inițiate
projects that would culminate with the Great Union of colonizări, prin înființarea unor așezări rurale în comitatele
1918-1919. Caraș-Severin, Timiș și Torontal, iar terenurile aflate
prin fapte culturale; în acel Lugoj care singur a ştiut a validita
Keywords: Coriolan Brediceanu, petition, the întreg dreptul limbii româneşti şi a păstra neştirbit acest drept
Memorandum trial, the Romanian National Party, county până în zilele noastre” (Dr. Elie Dăianu, ASTRA la Lugoj, în
assembly, magyarisation „Transilvania”, Brașov, XXVII, VII-VIII, 1896, 196-197). În
prima decadă a secolului al XIX-lea, cei mai mulți avocați români
În 9 mai 1900, la Lugoj, în congregația de primăvară activi din Ungaria erau concentrați la Lugoj. În Calendarul
a comitatului Caraș-Severin, a fost prezentată și dezbătută Poporului Român (VIII, 1910, 74-78: Catalogul advocaților
români din Ungaria) este consemnat numele lor: Aurel Ciupe,
petiția adresată de Coriolan Brediceanu (cu câteva zile în Caius Brediceanu, George Dobrin, Demetriu Galiciu, Nicolae
urmă, la 5 mai) lui Carol Fialka, vicecomitele (viceșpanul) Ioanovici, Cornel Jurca, Grigorie Mănărădean, Mihai Brădicean,
comitatului Caraș-Severin, în care se solicita aprobarea Constantin Manea, Petru Maior, George Martinescu, Nicolae
și înaintarea sa Înaltului Guvern, pentru „revocarea Petrovici, Ștefan Petrovici, Isidor Pop, Nicolae Proștean, Ioan
ordinațiunilor” instituite, în 1894-1895, după Procesul Stoian și Aurel Vălean. Spre comparație, mari burguri, precum
Memorandului. În conștiința „intelighenției” lugojene Cluj sau Timișoara (unde românii erau minoritari), beneficiau de
(Lugojul, prin numărul avocaților români, al deputaților serviciile a opt, respectiv nouă avocați români.
dietali și al instituțiilor naționale – reuniuni de muzică, 2 v. Memorandul și mișcarea memorandistă, în Academia
societăți de lectură, fundații și asociații culturale –, Română, Istoria Românilor, vol. VII, tom II, De la Independență
reprezenta o adevărată citadelă culturală a românilor la Marea Unire (1878-1918), coordonator: acad. Gheorghe
Platon, Editura Enciclopedică, București, 2003, p. 328.
bănățeni) erau încă vii resentimentele induse de intens 3 Așa-numitele ordonanțe „Hieronymi”, promulgate de
1
1 Lugoj, „cel mai românesc oraş, cel mai puternic centru Károly Hieronymi, ministru de interne în guvernul ungar între
al fraţilor bănăţeni, cel mai ilustru loc şi prin lupte naţionale, şi 1892 și 1895.
Pag. 39